Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă detalii interesante oferite de presa britanică în legătură cu procesul de extrădare al lui Alexander Adamescu din Marea Britanie.
Hotnews:
Alexander Adamescu i-a angajat pe fostul sef MI6, serviciu de informatii britanic, si un fost consilier in cabinetul Blair drept experti in procesul de extradare care se judeca la Londra. Informatia se regaseste intr-un articol publicat la sfarsitul saptamanii trecute de Daily Mail, care prezinta familia Adamescu drept victima razbunarii fostului premier Victor Ponta. Articolul reia acuzatiile la adresa justitiei romane si teoria unei conspiratii impotriva omului de afaceri decedat in 2007 , insa marea noutate este informatia referitoare la angajarea fostului sef MI6, Sir John Scarlett, despre are Daily Mail sustine ca lucreaza pentru Adamescu jr.
“Sir John, in calitate de sef al MI6 , a intocmit asa numitul dosar al “armelor de distrugere in masa” in cazul Saddam Hussein, informatii care ulterior s-au dovedit a fi false, i-a dat lui Blair justificarea de care avea nevoie pentru a convinge membrii parlamentului sa accepte invazia Irakului de catre Marea Britanie. Astazi, Sir John si Carlile (fost consilier) au o firma de consultanta strategica. Ei au fost angajati de Adamescu”, noteaza tabloidul britanic Daily Mail.
Fost ofiter de informatii, John Scarlett a condus serviciul extern de informatii MI6 intre 2004 si 2009.
Potrivit Daily Mail, echipa de avocati a lui Adamescu jr. se bazeaza in procesul de extradare pe un raport intocmit de Sir John Scarlett si Lord Carlile. “Bazandu-se pe marturiile a zece surse, inclusiv ale unor lideri importanti din politica romaneasca, raportul se intinde pe mai bine de 30 de pagini si sustine ca obiectivul principal al incercarii Romaniei de a obtine extradarea lui Alexander Adamescu este de a bloca finantele familiei <> (nr Romania Libera)”, scrie Daily Mail in articolul publicat vineri. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Ungaria şi-a precizat ferm poziţia şi nu de la intrarea în anul împlinirii a o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, ci încă de acum doi ani, de când a interzis participarea diplomaţilor maghiari la orice ceremonie legată de ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Până astăzi, în ciuda relativ deselor întâlniri dintre miniştrii de Externe ai celor două ţări, Peter Szijjarto şi Teodor Meleşcanu, lucrurile nu arată în niciun fel că s-ar îndulci, ba din contră.
Naraţiunea pe care o spune Budapesta este simplă şi pe înţelesul tuturor. Cum să accepţi ca ungur ce s-a întâmplat în 1918, când Ungaria a fost atât de mult micşorată teritorial şi ca populaţie? Statistica justifică imaginea de catastrofă naţională a ceea ce s-a întâmplat la încheierea păcii. Ungaria a pierdut mai bine de două treimi din teritoriile şi din populaţia pe care le avea ca parte a Imperiului Austro-Ungar. Lucru incontestabil.
Dar ce înseamnă cu adevărat aceste pierderi?
La fel ca imperiul din care făcea parte, Ungaria din 1918 s-a destrămat prin voinţa popoarelor cuprinse în structura Dualei Monarhii.
Croaţia, care beneficia deja de o largă autonomie, a format Regatului Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor împreună cu sârbii şi slovenii. În recensământul maghiar din 1910, în Croaţia trăiau 87,1% croaţi, 5,1% germani şi 4,1% maghiari.
Deci, croaţii au decis să urmeze un alt curs, iar ulterior, la destrămarea Iugoslaviei, au redevenit stat pe deplin suveran, acum membru în UE şi în NATO. De fapt, nu Ungaria a pierdut, ci o parte a fostului imperiu, locuită de „slavii de la Sud” a luat-o pe alt drum.
La fel s-a întâmplat cu „slavii de la Nord”, slovacii care şi-au constituit propriul stat independent împreună cu cehii, ceea ce s-a numit Cehoslovacia. (Mai multe detalii AICI)
stirileprotv.ro:
Finalizarea primei linii de metrou construită de la zero după revoluție se amână din nou. Autoritățile au recunoscut că nici în acest an nu sunt capabile să termine magistrala din cartierul bucureștean Drumul Taberei.
Susțin că metroul ar putea circula abia în 2019, dar nici acest termen nu este sigur, pentru că s-au încurcat în licitații și contestații.
Așadar, atenție, ușile nu se vor deschide prea curând.
După nenumărate amânări și lucrări întârziate, compania Metrorex a recunoscut acum un lucru evident: nici în acest an nu va fi gata metroul din Drumul Taberei.
Într-un răspuns oficial transmis Știrilor PRO TV, oficialii spun:
”Punerea în funcţiune cu călători a Magistralei 5 de metrou este preconizată a avea loc în trimestrul I 2019, în funcţie de rezultatul probelor tehnologice, depinzând bineînțeles de semnarea contractului de siguranță și automatizare.” (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Investitorii consideră că odată ce băncile centrale vor începe să crească dobânzile şi vor retrage astfel lichiditatea din piaţă, preţul acţiunilor va scădea şi de aceea s-au grăbit să scape de ele, orietându-se şi spre metalele preţioase care au avut marţi creşteri pe linie.
Wall Street a scăzut de vineri şi până ieri cu circa 5% după ce luni a avut o zi cumplită, cu cea mai mare depreciere din istorie în timpul şedinţei de tranzacţionare. Indicele bursier FTSE 100 s-a depreciat cu 4%, în timp ce indicele BET de la Bucureşti are minus 3% şi a închis uşor peste pragul de 8.000 de puncte.
Volatilitatea a crescut peste noapte la cote care nu s-au mai întâlnit în ultimii ani, perioadă în care s-au înregistrat creşteri susţinute şi liniştite.
Analiştii şi brokerii de pe piaţa de capital din România consideră că turbulenţele de pe bursele internaţionale, care s-au simţit şi la Bucureşti, sunt corecţii, episoade de scurtă durată care nu vor avea consecinţele semnificative asupra economiei reale pe care a avut-o criza din 2008.
Aceste corecţii au fost generate de aşteptările în creştere cu privire la rata inflaţiei şi ratele dobânzilor în economiile occidentale, fiind un eveniment de tipul „când se va întâmpla“ şi „nu dacă se va întâmpla“.
„După aproape doi ani în care volatilitatea pe bursele de acţiuni americane a fost la valori mici, vedem acum o resurgenţă a acestui indicator. În mod normal ar trebui să fie un episod de scurtă durată (de la câteva săptămâni la câteva luni) care să nu aibă influenţă covârşitoare asupra economiei reale pe care a avut-o criza din 2008“, consideră Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al Tradeville. (Mai multe detalii AICI)
