Preţul pandemiei, preţul războiului

Pandemia a provocat inflaţia, războiul o alimentează şi asta ne costă pe toţi. N-am început bine să plătim nota de plată a blocajului economic din pandemie, perpetuat, după ridicarea restricţiilor sanitare, de fractura lanţurilor logistice şi dificultăţile de aprovizionare, că invazia rusă din Ucraina a aruncat economia lumii într-o altă criză masivă.

Dacă inflaţia din SUA ajunsese deja, înainte de război, la maximul ultimilor patruzeci de ani, şocul energetic cauzat de război e comparat, deja, ca intensitate cu şocul petrolier din 1973. Creşterea preţului carburanţilor se repercutează rapid în preţul tuturor produselor. Factura o plăteşte fiecare dintre noi, din cauza căderii puterii de cumpărare. Scenariul ideal, al relansării economice post-pandemie, tinde să fie înlocuit de perspectiva sumbă a stagflaţiei: griparea motorului economic şi accelerarea inflaţiei.

„Prin perpetuarea inflației pe termen lung, reducerea puterii de cumpărare a banilor va lovi pe toată lumea”, avertizează consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, într-o analiză dedicată inflaţiei globale, centrată pe ideea că acest fenomen „este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona”.

„În raport cu spectrul unei crize economice atipice, generată pe fondul nevoii de securitate sanitară, direcția unanimă de politică monetară a fost „politica banilor ieftini” – cum se numește aceasta în literatura de specialitate. Așadar, piețele financiare au fost „inundate” de lichiditate monetară, dată fiind și concepția că „banii sunt sângele care irigă sistemul economic”, iar sistemul economic cerea măsuri forte din partea autorităților statale”, explică economistul de la Cotroceni, evidenţiind că reversul ar fi însemnat insolvenţă şi faliment.

Din păcate, efectele deja resimţite ale războiului - de la accelerarea creşterii preţului materiilor prime şi şocul sancţiunilor, la cheltuielile de apărare în creştere şi consumul emoţional pe fondul panicii - lovesc acum politicile anti-inflaţioniste, încercate în ultimele luni de guvernele lumii.

De aici, îndemnul la responsabilitate şi prudenţă al universitarului Cosmin Marinescu, în materie decizională, pentru evitarea măsurilor speculative ori populiste. Mai ales că marja de manevră bugetară e limitată pentru ţări, precum România, intrate în pandemie sub povara celor mai mari deficite bugetare din UE.

Aviz celor tentaţi la guvernare de profit electoral ori de altă natură în aceste vremuri dificile!