Premium
Proiectul Rețelei electorale naționale a fost pus, vineri, în transparență decizională. Rețeaua este formată dintr-un consiliu electoral alcătuit din reprezentanții mai multor instituții și dintr-un grup de lucru pentru informatizarea proceselor electorale și unul pentru alegeri şi referendumuri, potrivit Mediafax.
Rețeaua electorală națională este un organism consultativ, fără personalitate juridică, ce funcționează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă.
Reţeaua este compusă din următoarele structuri de lucru: Consiliul electoral naţional; Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale; Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri; Secretariat.
Citește și: Un expert criminolog sparge gheața! Are la îndemână un astfel de om, cu un intelect nu foarte dezvoltat
Consiliul electoral naţional reprezintă forul decizional al Rețelei electorale naționale și este alcătuit din următoarele persoane: Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente – coordonator al Rețelei electorale naționale; câte un reprezentant la nivel de secretar de stat sau secretar general al MAI, MAE, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Institutului Naţional de Statistică şi al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii; câte un reprezentant al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ai Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO şi al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică; câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar; trei experţi în domeniul electoral desemnaţi de organizații neguvernamentale cu experiență relevantă în observarea proceselor electorale.
Citește și: Apel urgent al lui Alexandru Cumpănașu: ‘Vă rog să descifrați ce scrie pe acest document’
Consiliul electoral naţional adoptă, pe baza propunerilor grupurilor de lucru, recomandări și rapoarte privind organizarea eficientă şi democratică a alegerilor şi a referendumurilor, respectiv funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum și a celorlalte sisteme şi aplicaţii informatice utilizate în organizarea alegerilor și a referendumurilor.
Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii: (a) asistă AEP în relaţia cu autorităţile şi instituţiile reprezentate în Rețeaua electorală națională, în vederea realizării coerenţei politicilor şi implementării strategiilor privind securitatea şi rezilienţa sistemului electoral românesc; (b) urmăreşte îmbunătăţirea comunicării dintre AEP şi celelalte structuri ale administraţiei publice şi societatea civilă, pentru a da consistenţă politicilor şi strategiilor privind informatizarea proceselor electorale; (c) facilitează cooperarea dintre autoritățile și instituțiile reprezentate în Rețeaua electorală națională în vederea punerii în comun a resurselor deținute și a implementării și operaționalizării sistemelor şi aplicaţiilor informatice utilizate în
organizarea alegerilor și a referendumurilor; (d) stabilește sarcini pentru grupurile de lucru și monitorizează îndeplinirea acestora; (e) analizează aplicațiile informatice, documentațiile tehnice aferente, proiectele tehnice, studiile de fezabilitate, caietele de sarcini, studiile de impact, analizele de securitate și testele de funcționalitate elaborate de Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale și emite rapoarte prin care propune utilizarea sau nu a acestora; (f) analizează proiectele și documentele elaborate de Grupul de lucru pentru elaborarea strategiilor şi a planurilor de acţiune privind organizarea eficientă şi democratică a alegerilor şi a referendumurilor și emite recomandări privind preluarea acestora de către entitățile competente.
Grupul de lucru pentru informatizarea proceselor electorale este alcătuit din specialişti în tehnologia informației din cadrul Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe. Acesta elaborează aplicații informatice și documentațiile tehnice aferente, proiecte tehnice, studii de fezabilitate, caiete de sarcini, studii de impact, analize de securitate, teste de funcționalitate.
Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri este alcătuit din reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Naţional de Statistică şi ai Ministerului Educației Naționale. Din Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri fac parte şi trei experţi în domeniul electoral desemnaţi de organizații neguvernamentale cu experiență relevantă în observarea proceselor electorale.
Grupul de lucru pentru alegeri şi referendumuri elaborează note, memorandumuri, puncte de vedere, strategii și planuri de acțiune privind organizarea eficientă și democratică a alegerilor și a referendumurilor pe care le supune analizei Consiliului electoral național.
Citește și: ‘Execuție’ în Guvern, după cazul de la Caracal! ‘Am decis’
Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ menţionat pot fi transmise la adresa de e-mail registratura@roaep.ro până la data de 12.08.2019.
Pe 10 iulie, președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu Buică, a spus, în cadrul audierilor din Comisia de anchetare a posibilelor fraude la alegerile din 26 mai, că a purtat discuții despre preluarea de către AEP a sistemelor informatice folosite la vot, însă instituția condusă de Mitulețu Buică nu avea capacitatea necesară pentru operaționalizarea softului.
"Am avut discuții cu decidenții. În termen de 3 luni, AEP nu are capacitatea instituțională de a prelua acest sistem informatic și comunicațile în ceea ce privește alegerile din România. Există în actul normativ pe care l-am înființat o rețea electorală națională tocmai în scopul ăsta. Am identificat instituții care au echipe de informaticieni, cum ar fi MCSI, ANCOM, astfel încât încet să preluăm aceste aplicații și acest sisteme informatice. Nici INS, nici STS nu sunt confortabili că este această suspiciune cu privire la activitatea lor", a declarat președintele AEP.
În luna februarie a acestui an, președintele AEP anunța că Executivul european de la Bruxelles "a decis să ia măsuri, să promoveze un set de măsuri pentru statele membre în privința protecției pe care acestea ar trebui să înceapă să o asigure național pentru buna organizare a alegerilor europarlamenatare".
"În acest sens, s-a constituit o rețea electorală europeană din care și România face parte ca stat membru, AEP este punct de contact pentru această rețea electorală europeană, iar la nivelul fiecărui stat membru se constituie o rețea electorală națională în care intră instituțiile semnificative pronind de la recomandarea Comisiei Europene", a spus el atunci.
