Premium
Cu două zile înainte de preluarea președinției Consiliului UE ne aflăm în plin război politic, cu două ministere conduse de miniștri demisionari de o lună, cu un decret contestat, ce vizează șeful Statului Major, cu măsuri economice atacate și critici din partea UE, scrie Mediafax.
- Șeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leș, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar președintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzațiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituția MO fiind în subordinea Camerei Deputaților. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă și ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părți este interpretabilă, spun constituționaliștii, motiv pentru care problema va fi tranșată, cel mai probabil tot la Curtea Constituțională.
- Două ministere- Dezvoltare și Transporturi- funcționează cu miniștri demisionari de o lună. Premierul a anunțat, în urmă cu două zile, că președintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguța Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) și Mihai Drăghici (la Transporturi). "Fără nicio explicație, dând dovadă că vrea blocarea activității Guvernului", a spus Dăncilă. Miniștrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) și Lucian Șova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curții Constituționale din 19 decembrie arată că șeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.
- Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiției, a declanșat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunțului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluție de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr și care îl viza pe șeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluție în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar președintele a transmis că o va citi, dar "această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare". Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis președintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestații în instanță pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunțată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.
- DNA- Pe data de 27 februarie, Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi. Aceasta a fost pusă în aplicare la jumătatea anului, în luna iunie, după ce în cauză s-a pronunțat și Curtea Constituțională care l-a obligat pe șeful statului să emită decretul de revocare. Ulterior, propunerea lui Tudorel Toader, în persoana procurorului Adina Florea, a fost respinsă de președinte, pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesare. La final de an, pe 27 decembrie, Toader a transmis că noua propunere pentru șefia DNA este tot Adina Florea. De această dată, Toader a spus și că va apela la CCR dacă președintele nu va aproba solicitările de numire.
Citește și: Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul 2018
-OUG pe măsurile fiscale și ""taxa pe lăcomie"- Președintele Klaus Iohannis a atacat, la rândul său, măsurile economice anunțate, în ultimii doi ani, de guvernele PSD-ALDE. Ultima măsură contestată este ordonanța ce vizează noi măsuri fiscale, în special pentru bănci și companiile din energie, de la 1 ianuarie. "E lăcomia pesediştilor de a lua bani mai mulţi şi a-i gestiona cum consideră. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia şi vor da peste cap bugetele tuturor românilor", a spus Iohannis. Ordonanța a fost publicată sâmbătă în Monitorul Oficial, deci își va produce efectele de la începutul anului.
SPP- Demnitarii din arcul guvernamental nu mai beneficiază, în mare parte, de paza Serviciului de Protecție și Pază, după ce au refuzat și asta în condițiile în care Lucian Pahonțu, șeful SPP, a fost catalogat, în repetate rânduri, de către Liviu Dragnea, ca fiind omul lui Iohannis și cel care a încercat să destabilizeze PSD. „E demult băgat. E poştaşul de serviciu, este vestitorul de serviciu de la Cotroceni. A fost al lui Băsescu, acum e al lui Iohannis", a spus Liviu Dragnea, într-un interviu. Recent, liderul PSD l-a acuzat pe Pahonțu că este cel care conduce statul paralel, iar președintele este "un instrument".
- Rezoluţia privind statul de drept din România. Parlamentul European a adoptat, în 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Și de această dată acuzațiile nu s-au lăsat așteptate."Aceste două chestiuni (n.r.: Rezoluția și MCV) reprezintă, într-adevăr, două note foarte, foarte proaste pentru actuala guvernare Dragnea-Dăncilă. Această guvernare pe care o consider un accident al democraţiei româneşti", a spus Iohannis, în timp ce partidele de guvernământ au acuzat că sunt aleși români din Opoziție care au votat rezoluția împotriva României, fără a se gândi că fac rău țării.
-Numirile de ambasadori- acuzații vin și în ceea ce privește numirile ambasadorilor cum ar fi în Israel, Canada, Bruxelles. "Mai trimite o solicitare la Cotroceni. Domnule, mai știi ceva? Niciuna. Niciun porumbel, nimic. Nici la Bruxelles nu avem ambasador. În Canada și mai sunt. Sunt o grămadă de țări în care nu avem ambasadori”, a afirmat Liviu Dragnea.
- preluarea președinției Consiliului UE. Eveniment important pentru România, momentul a fost la rândul său folosit în plan politic. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, în luna noiembrie, că țara nu este pregătită pentru acest eveniment. O declarație care a costat în plan extern, în condițiile în care Finlanda s-a oferit să preia locul României. De la București, premierul și miniștrii s-au arătat pregătiți pentru responsabilitatea ce le revine odată cu președinția Consiliului UE. Ulterior, Klaus Iohannis a revenit asupra temei și a spus, pentru presa din Austria, că, în ciudat luptelor interne, România va asigura rezonabil președinția de la 1 ianuarie 2019.
-Scandal în țară, critici de la Bruxelles. Cu doar trei zile înainte de preluarea președinției Consiliului UE, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a afirmat că are "dubii" privind capacitatea României de a deţine Preşedinţia semestrială. Juncker a spus că, deşi este "bine-pregătit din punct de vedere tehnic", Bucureştiul nu a înţeles pe deplin ce presupune acest mandat și a făcut referire la faptul că "este necesar un front unit pe plan intern pentru a promova unitatea Europei". Imediat, europarlamentari și miniștri PSD au afirmat că destinatarul mesajului e la Palatul Cotroceni, nu la Guvern și că, indiferent ce a transmis premierul, președintele nu a vrut unitate. "Atingem noi culmi ale disfuncționalității (...) Trăim într-un capriciu național", spune Alexandru Petrescu, ministru al Comunicațiilor.
