Premium
DNA a anunţat că acuzaţiile faţă de foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu şi Şerban Mihăilescu au fost clasate. Jurnalistul Radu Soviani consideră că implozia dosarului Microsoft demonstrează faptul că DNA și SRI au eșuat în colaborarea comună și reprezintă mai de grabă „un soi de protecție” oferit de parchete.
„Astăzi, DNA și SRI ne arată că au eșuat în colaborarea comună. Miniștrii cercetați scapă. Faptele s-au prescris, arată DNA într-un comunicat.”, a scris Soviani, pe blogul personal.
În comentariul său, Radu Șoviani o citează pe șefa DNA care a oferit detalii în anul 2014 despre implicarea serviciilor în ancheta Microsoft:
Se trece la EXECUȚII în eșalonul doi al Guvernului: fiecare scapă 'după cum le-o fi norocul'
„Ancheta Microsoft este una românească făcută de DNA. În acest dosar au fost primite mai multe denunțuri, au fost și sesizări din oficiu în baza cărora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte strânsă cu SRI. Nu a fost o anchetă coordonată de autorități sau o agenție străine (…). Am avut activități de cooperare și cu autorități din Europa. Cumva putem spune că este o anchetă internațională, dar activitățile principale de sesizare din oficiu și administrare a probelor au fost făcute de DNA în cooperare cu SRI. FBI nu a făcut o sesizare oficială, nu a transmis informații oficiale în această anchetă. E posibil că într-o anchetă paralelă derulată de această agenție americană să fi fost informații tangențiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat anchetă.” declara șefa DNA în noiembrie 2014, într-un interviu.
Kovesi a explicat atunci că dosarul este unul complex care vizează persoane cu funcții importante și a oferit detalii despre modul în care au decurs cercetările contractelor cu licențe Microsoft și despre investigarea contractelor cu EADS. Ea a precizat că Dosarul a fost deschis în 2010, dar că s-a început lucrarea constantă abia din 2013
„În vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror și unui colectiv de polițiști care au avut că prioritate principala finalizarea anchetei, am încercat degrevarea procurorului de caz de alte activități, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritățile din alte state”, a declarat Kovesi în 2014.
Radu Soviani consideră că eșecul dosarului reprezintă mai de grabă „un soi de protecție” oferit de parchete.
„La 3 ani după acele afirmații – vedem că se poate întâmplă orice – respectiv clasarea pe motivul prescripției. Din punctul meu de vedere, clasarea este direct imputabilă dna și sri… tergiversarea având că scop prescrierea, este oare permisă? va fi sancționat „dur” un procuror cu 20% din salariu? Protecția instituțională acordată pentru bande de infractori este oare permisă? În mod evident, această protecție nu a dispărut. În opinia mea, clasarea de astăzi reprezintă intenția materializată a instituțiilor „statului de drept” – simulat în România, de a nu merge după beneficiarii reali ai sumelor furate de la buget”, a scris Soviani.
De asemenea, jurnalistul precizează că clasarile de astăzi din dosarul MICROSOFT dovedesc un nou tip de abuz al procurorilor și protecția instituțională oferită de instituții în procesul devalizarii banilor publici.
„Nu există numai cazuri de abuzuri în care procurori aflați sub influență (prin protocol sau nu) a unor ofițeri SRI acționează pentru îndepărtarea unor demnitari pentru a satisface „doleanțele” unui grup de interese mafiot (cazul îndepărtării lui Dan Radu Rușanu de la ASF care a avut curajul să pună astra în administrare financiară și înlocuirea lui cu Mișu Negritoiu – cel care îmi spunea în prima întâlnire ,,să îți schimbi discursul față de domnul adamescu” și ,, de ce i-ai luat apărarea lui rușanu”); există și celălalt tip de abuz, mult mai răspândit: abuzurile făcute de procurori prin neînceperea urmăririi penale (vorba lui Misu Negritoiu: „prefer să fiu dat afară de către parlament decât de DNA) sau prin tergiversări care duc la același deznodământ: clasare”, a scris Soviani.
