Premium
Biserica de Lemn din Târgu Mureş, cea care l-a găzduit într-o noapte de iunie, în 1866, pe poetul Mihai Eminescu, păstrează şi acum toaca pe care acesta o auzea lovindu-se de clopotniţă, în noaptea cu furtună pe care a petrecut-o ud leoarcă în turnul bisericii, fapt relatat de acesta în "Geniu pustiu", relatează Agerpres.
"Biserica de lemn 'Sfântul Arhanghel Mihail' este supranumită Biserica lui Eminescu, fiind cea mai veche biserică ortodoxă din Târgu Mureş, construită în 1793. În 1866, într-o zi de 1 iunie, aşa apare în dovezile scrise şi în 'Geniu pustiu', unde Eminescu menţionează că, în Târgu Mureş, negăsind loc de odihnă, a fost găzduit în podul bisericii în puterea nopţii. 'Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn şi toaca se izbea de turnul clopotniţei şi m-am covrigat în clopotniţă cu dinţii clănţănind şi muiat până la piele; părul meu cel lung îmi cădea peste ochi, mânuţele mele cele slabe şi reci le băgam tremurând în mânecile ude. Aşa am stat toată noaptea'. Asta a simţit Mihai Eminescu aici, culcat pe un maldăr de fân proaspăt, în pridvorul bisericii. Deşi era o vreme de vară, se pare că a fost ploioasă", a declarat preotul Daniel Hancu, cel care slujeşte în biserica lui Eminescu.
Preotul spune că la intrare în biserică, în pridvorul în care s-a odihnit Mihai Eminescu, a fost amenajat un mic colţişor în amintirea acestuia, de către oamenii de cultură din oraş, alături de profesorii de limba română. În acest colţişor se află şi toaca pe care Eminescu o auzea izbindu-se de turnul clopotniţei.
La un secol după ce a fost adăpost pentru Eminescu, biserica a fost în pericol de prăbuşire, după ce în 1964 a fost închisă fără de slujire. Între anii 1986-1989 a fost reaşezată pe un soclu de piatră, fiind astfel salvată.
"Aici, în pridvor, după Revoluţie s-a găsit de cuviinţă să se înfiinţeze un colţişor în amintirea lui Mihai Eminescu. În fiecare an aici se marchează ziua de 15 ianuarie. Este zi de rugăciune la care participă profesori şi oficialităţi. Înainte de pandemie au fost mai multe evenimente organizate", a precizat preotul Daniel Hancu.
Şi şeful Direcţiei de Cultură a Judeţului Mureş, Nicolae Băciuţ, a arătat că de această bisericuţă de lemn se leagă acel episod din viaţa poetului Mihai Eminescu, care, la vârsta de 16 ani, a poposit o noapte în pridvorul acestei biserici, fiind găzduit de către protopopul Partenie Trombiţaş.
"Biserica de lemn din Târgu Mureş, supranumită şi biserica lui Eminescu, parcă încă păstrează paşii poetului naţional din scurta şi unica sa trecere prin judeţul Mureş. Avea doar 16 ani când a plecat de la Cernăuţi spre Blaj - o călătorie evocată în opera sa de geniu, dar şi în scrierile altor autori. Sunt lucruri certificate istoric, parte dintre ele se regăsesc şi în Istoria lui Călinescu şi în monografia lui Călinescu 'Viaţa lui Mihai Eminescu'. În 1886, la vârsta de 16 ani, Eminescu a luat drumul de la Cernăuţi spre Vatra Dornei şi de acolo a ajuns la Reghin, Târgu Mureş, Târnăveni şi Blaj. Dorinţa lui de a ajunge la Blaj era de a vedea locul de unde a răsărit soarele românismului. La Târgu Mureş a ajuns în 1 iunie 1866 şi a fost găzduit în clopotniţa de lemn construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, unde Eminescu a dormit pe un braţ de fân. Povestea şederii în această bisericuţă de lemn se regăseşte şi într-un pasaj din Geniu Pustiu. A doua zi, a luat masa la Hanul 'Calul alb' şi, împreună cu doi seminarişti, a plecat cu căruţa spre Blaj. A fost întrebat de ce notează atât de des ceea ce vede şi ceea ce trăieşte. A spus: 'Eu sunt poet şi am venit să îmi adun material'. Trecerea lui Eminescu nu a rămas nemarcată. În 1936, şi pe imobilul în care se afla Hanul 'Calul Alb' a fost aşezată o plăcuţă care consemnează evenimentul", a relatat Nicolae Băciuţ.
