Premium
Prima lună a anului 2016 a fost marcată pe plan intern de cererea DNA pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea pentru folosirea abuzivă a coloanei oficiale, scandalul și eforturile pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi și publicarea raportului MCV. În plan extern, testarea de către Coreea de Nord a unei bombe cu hidrogen și criza politică din Republica Moldova au fost cele mai fierbinți subiecte ale lunii ianuarie.
Când nimeni nu își mai făcea speranțe că va fi tras la socoteală pentru aroganțele din perioada cât a fost ministru de Interne, procurorul șef al DNA a formulat o cerere de încuviințare a urmăririi penale a lui Gabriel Oprea pentru abuz în serviciu. Acesta este acuzat că folosea abuziv coloana oficială, ori de câte ori se deplasa dintr-o locație într-alta, deși conform legii putea beneficia de aceasta doar în situații excepționale. În perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Gabriel Oprea și-a îndemnat colegii parlamentari să voteze pentru încuviințarea urmăririi penale în cazul său.
Un alt eveniment major pentru țara noastră a fost prezentarea concluziilor CE pe marginea activității justiției. Raportul MCV publicat în luna ianuarie scoate în evidență progresele făcute de țara noastră în lupta împotriva corupției, dar în același timp critică Parlamentul pentru piedicile puse în fața cercetării demnitarilor.
„În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat în rapoartele privind MCV anterioare. Deși majoritatea cererilor au fost admise, rămâne valabil faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri”, se arată în raportul MCV.
Cazul familiei Bodnariu, ai căror copii au fost luați din grija acesteia de către Protecția Copilului din Norvegia (Barnevernet), a creat vâlvă atât pe plan intern, cât și internațional. Au fost organizate mitinguri de susținere pentru familia Bodnariu în mai multe țări din Europa precum și în Statele Unite sau Canada, în vreme ce cazul a fost urmărit îndeaproape de parlamentarii români și președinte.
Citește și Motive folosite de Protecția Copilului din Norvegia: Hainele curate nu sunt împachetate cum trebuie
Partidul Național Liberal i-a cerut lui Dacian Cioloș să dea o OUG pentru revenirea la două tururi de scrutin în cazul alegerii primarilor. Această cerere s-a aflat și pe agenda reprezentanților protestatarilor din Piața Universității de la finalul anului 2015, fiind promovată drept o „revenire la normal” și o șansă în plus de afirmare pentru partidele mici. Cu toate acestea, prim-ministrul Dacian Cioloș nu crede în măsura Ordonanței de Urgență, fiind totuși mai deschis în cazul asumării răspunderii. În acest sens, Cioloș a realizat și o serie de consultări cu partidele parlamentare, după care a precizat clar că nu a constatat că există o majoritate care să susțină modificarea, deci e sarcina Parlamentului să facă schimbarea.
Luna ianuarie a fost cu noroc pentru trei dintre cei mai cunoscuți politicieni care s-au aflat în arestul preventiv, Sorin Oprescu, Dan Șova și Cristian Popescu Piedone. Dacă primul a scăpat în luna ianuarie de arestul la domiciliu, Șova a reușit ca mai întâi să schimbe măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu, pentru ca ulterior să conteste o conteste și pe aceasta, în momentul de față aflându-se sub control judiciar. Fostul edil al sectorului 4 este cel mai norocos dintre cei trei, reușind să scape de măsura controlului judiciar și implicit, de cauțiunea de 1.5 milioane lei.
UNPR a decis în urma ședinței Comitetului Național Executiv să meargă singur la alegerile locale, pentru care și-au fixat obiectivul de a obține 10%. În cazul alegerilor parlamentare, progresiștii vor merge pe liste comune cu PSD.
„Am stabilit că vom candida singuri fiecare. (…) În județele în care sunt echipele mai închegate, sunt libere să candideze împreună (cu PSD – n.red.)(…) Toți colegii din UNPR sunt hotărâți să realizeze acest obiectiv de 10%”, a declarat Gabriel Oprea.
De asemenea, la finalul lunii ianuarie UNPR a decis depunerea documentelor necesare pentru a-și înființa grupuri parlamentare distincte. Numărând 21 de senatori și 51 de deputați, progresiștii funcționau până acum în Parlament în grupurile social-democraților.
Primăria Sectorului 1 poate fi din nou luată în calcul în planurile politice ale alegerilor locale, după ce primarul Andrei Chiliman nu va mai candida pentru un nou mandat, din cauza problemelor acestuia cu legea. Astfel, Mișcarea Populară l-a validat în unanimitate pe Eugen Tomac drept candidat la PS1. Din partea liberalilor, cel mai probabil va fi susținută Diana Tușa.
Klaus Iohannis a promulgat legea interzicerii fumatului în spațiile publice. Cine sunt primii care încearcă să o fenteze? Tăriceanu, președintele Senatului, a oferit o declarație pe marginea acestui subiect, la finalul unei ședințe a conducerii Senatului:
„Unul dintre colegii senatori a venit cu o propunere să mutăm unul dintre bufetele pe care le avem din amplasamentul existent acolo unde există şi o terasă, ca să permitem celor care sunt fumători să respecte legea sau să nu încalce legea, mai bine zis. Am dat dispoziţie secretarului general să operaţionalizeze acest lucru. Dacă sunteţi fumători, vă pot spune că e de bine”, a declarat Tăriceanu, în urmă cu doar câteva zile.
Aproape de finalul lunii ianuarie, consilierii generali au aprobat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru București (PIDU). Acest lucru înseamnă că în perioada următoare se vor face investiții de aproximativ 200 milioane de euro în Piața Romană, Piața cu Flori, Calea Moșilor și Calea Griviței.
„Adoptarea de către CGMB a PIDU – PLAN AMPLU DE REFACERE ȘI PUNERE ÎN VALOARE A IDENTITĂȚII URBANE – ne dă șansa unei dezvoltări unitare a orașului. Bucureștenii se vor putea bucura de mărirea numărului pistelor de bicicliști, dar și de mărirea spațiului verde ( de la 173.522 mp spații verzi se va ajunge la valoarea de 191.617 mp). PIDU prevede 62 de proiecte de investiţii în Capitală. Vom avea un oraș cu o arhitectură mai prietenoasă, dar și cu un trafic mai fluent”, a declarat Răzvan Sava, primarul general al Capitalei.
Procurorii DNA s-au autosesizat în cazul altei investiții de marcă din București și anume refacerea stadionului din complexul „Lia Manoliu” și rebranduirea acestuia în Național Arena. Datorită publicării din partea actualului Primar General, a contractelor semnate în timpul administrației Sorin Oprescu, dar și datorită mai multor anchete jurnalistice semnate de Cătălin Tolontan, mai multe nereguli au ieșit la iveală printre actele semnate de Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 2, precum două autorizații de construire diferite, cu aceeași dată și același număr de înregistrare, semnate de Neculai Onțanu.
De asemenea, în prima lună din anul 2016 s-a revenit la normalitate și în cazul cazurilor de plagiat, universitățile fiind singurele care se vor mai putea ocupa de retragerea titlurilor de doctor. Schimbările la legea Educației au fost făcute printr-o ordonanță de guvern. De asemenea, CSAT a verificat, la cererea lui Klaus Iohannis, dacă există lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii în cadrul personalului din justiție, cercetările oferind un răspuns negativ.
Principalele două partide de pe scena politică întârzie să-și anunțe oficial candidații pentru Primăria Capitalei. Totuși, dacă în cazul liberalilor, varianta Cristian Bușoi devine din ce în ce mai nesigură, social-democrații par că s-au hotărât să susțină candidatura Gabrielei Firea.
Principalele evenimente din ianuarie în plan extern
La nivel european, criza imigranților pare să îngreuneze din ce în ce mai tare eforturile oficialilor de a conserva Spațiul Schengen. Austria a suspendat temporar acordul de liberă trecere, din cauza dificultăților de a face față valului migrator.
„Este extrem de deranjant că structurile complicate ale UE au împiedicat rezolvarea mai rapidă a unor probleme importante, precum avalanșa de refugiați sau criza financiară. De fiecare dată riscăm să acționăm prea târziu și să facem prea puțin”, a declarat cancelarul Austriei, Werner Faymann, pentru un ziar austriac, citat de Politico.
Pe plan extern, Coreea de Nord a provocat îngrijorări statelor democratice odată cu anunțul potrivit căruia a testat cu succes o bombă cu hidrogen. De asemenea, după valul de agresiuni din noaptea de Revelion, șeful poliției din Koln a demisionat, asumându-și răspunderea pentru intervenția greoaie a forțelor de ordine.
În Republica Moldova au continuat protestele împotriva actualei clase politice. Dezechilibrele la nivel instituțional au fost alimentate și de neînțelegerile forțelor politice cu privire la desemnarea unui prim-ministru. După ce președintele Nicolae Timofti a refuzat nominalizarea oligarhului Vladimir Plahotniuc, pe criterii de integritate, nici propunerea acestuia în persoana lui Ion Păduraru nu a putut prinde contur, din cauza incapacității de a strânge o majoritate parlamentară care să îl susțină. În cele din urmă, Guvernul care a depus jurământul în Moldova este condus de Pavel Filip.
”Este vorba, în primul rând, de stabilizarea situației economice și financiare, care să permită efectuarea plăților sociale în regim normal. În acest sens se impune reluarea neîntârziată a dialogului cu partenerii de dezvoltare, inclusiv cu instituțiile financiare internaționale”, a declarat președintele Timofti, trasând principalele linii de interes ale noului guvern.
În acest sens, prim-ministrul R. Moldovei, Pavel Filip, a realizat și o vizită oficială în România, pentru a discuta cu omologul său român despre un împrumut care se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro. Pentru a acorda acest împrumut vecinilor de peste Prut, Dacian Cioloș a enumerat și o serie de condiții, printre care regăsim:
- Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova
- Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie
- Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora
- Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM
- Consultarea și conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus.
Tot în Republica Moldova, un alt moment important al acestui început de an a fost anunțul fostului ministru al Educației, Maia Sandu, de a începe strângerea de semnături pentru crearea Partidului Acțiune și Solidaritate. Sandu este unul dintre puținii politicieni din Moldova care se păstrează la un nivel al încrederii ridicat.
„Contează cât de mult ne vom implica toți. Până acum ne-am plâns că nu avem alternative pe dreapta. Acum au început să apară câteva alternative. Așa că oamenii trebuie să participe la consolidarea proiectului nostru, cei care subscriu valorilor noastre, sau la alte proiecte pe dreapta care apar. Acum depinde cât de mult vom reuși noi să ne mobilizăm. Riscul există, dar există și oportunitatea”, a declarat Maia Sandu, după ce a anunțat strângerea de semnături pentru noul partid.
Polonia traversează o perioadă de reforme privită cu incertitudine la nivel european. Parlamentarii au decis schimbarea modului de angajare și concediere a conducerii radioului și televiziunii publice. Conform unei noi legi, membrii acesteia nu mai sunt recrutați prin concurs de către Consiliul Național pentru Radiodifuziune, ci funcțiile lor sunt la discreția Ministerului de Finanțe. În acest sens, comisarul european Günther Oettinger a declarat că Polonia riscă consecințe negative la nivel european ca urmare a controlului politic asupra radioului și televiziunii publice, procedura invocată de acesta ar putea duce la pierderea dreptului de vot al Poloniei în Uniunea Europeană.
