Premium
România a fost condamnată, săptămâna trecută, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru poluarea din Bucureşti. Dosarul de infringement a fost deschis în 2009, iar Comisia Europeană l-a trimis CJUE în 2018. România are active alte 59 de dosare de încălcare a legislaţiei UE, anunță MEDIAFAX.
Încă de la momentul intrării României în Uniunea Europeană normele de calitate a aerului nu au fost respectate. Procesul de infringement pe poluarea aerului din Bucureşti începe doi ani mai târziu, în 2009.
Comisia Europeană atenţiona că în Iaşi, Braşov şi Bucureşti nivelul particulelor PM10 şi praful depăşesc normele Uniunii. Abia în 2018, după nouă ani de corespondenţă între Guvern şi instituţiile europene, Comisia decide să trimită dosarul în judecată. Forţaţi de situaţie, atât Bucureştiul, cât şi celelalte două municipii, adoptă în sfârşit planuri integrate pentru calitatea aerului.
Responsabilii GreenGreenpeace susțin că vina pentru condamnarea României aparține atât primarului, cât și Ministerului Mediului.
„Vina este împărţită. Este atât vina Ministerului Mediului, cât şi vina primăriei. Vina primăriei este prin neîndeplinirea acelor măsuri din Planul de calitate a aerului, prin care ar fi putut să reducă poluarea din Bucureşti. (...) Minsterul Mediului este cel responsabil de a reprezenta România. Chiar dacă dă vina pe primari, în final el este cel care este responsabild de acest infringment”, a declarat Alin Tănase, expert Greenpeace România.
În doi ani de la adoptarea planului, calitatea aerului din Bucureşti nu s-a îmbunătăţit. Doar în 2019, la una dintre staţiile de măsurare au fost peste 70 de zile de depăşiri ale normelor admise de PM10, în timp ce limita europeană este de 35 de zile pe an. În mare parte, poluarea aerului este pusă pe seama traficului rutier. Pentru a-i face pe oameni să renunțe la maşini, autoritățile anunțau că până în 2020 pe străzile din Bucureşti urmau să circule troleibuze, tramvaie şi autobuze noi.
Citește și: Marcel Vela, despre declarația pe propria răspundere: Mai sunt două săptămâni până la această decizie .
„În momentul acesta avem 1500 de autobuze diesel în Bucureşti. Din păcate nici unul electric în momentul acesta. Sunt în plan să se cumpere o sută de autobuze electrice, o sută de troleibuze şi o sută de tramvaie, însă mai e mult până la înlocuirea completă a flotei”, a mai spus Alin Tănase.
Tot pentru a reduce traficul, încă în 2018 urmau să fie gata 30 de kilometri de piste pentru biciclişti. Ele au rămas însă doar pe hărtie. Nici cele 10 hectare de parcuri noi promise nu au fost amenajate până în 2019 în sectorul 1 şi 6 din Bucureşti.
O nouă condamnare a României la Curtea de Justiţie a UE pe calitatea aerului ar însemna amenzi de până la 120.000 de euro pe zi. La achitarea lor vor contribui toți românii. Acum mingea este pe terenul Ministerului Mediului, care ar trebui să convingă Comisia să nu aplice sancţiuni.
„Am transmis o scrisoare administraţiei publice locale a municipiului Bucureşti să ne elaboreze un plan de măsuri cât se poate de rapid pentru a fi implimentat şi evident ca aceste măsuri să nu rămână doar pe hârtie, ci ele să producă efecte, astfel încât România să închidă cât se poate de repede această cauză a poluării cu PM10”, a spus Costel Alexe, mistrul Mediului.
Citește și: Decizie radicală! Un gigant dispare din România
România are 59 de cazuri de infringement deschise de Comisia Europeană. Cele mai multe dintre ele ţin de mediu.
România a fost condamnată, săptămâna trecută, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru poluarea din Bucureşti. Curtea a precizat că România nu a respectat reglementările privind valorile limită de PM10, dar nu a spus ce sancţuune va primi România.
Decizia a fost luată după ce Comisia Europeană a reclamat că România nu respectă reglementările în materie de poluare. Comisia a trimis în judecată România pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind calitatea aerulului înconjurător, pentru depăşirea sistematică a valorilor limită pentru microparticule (PM10) în Bucureşti.
