Premium
Refuzul lui Cioloș de a promova prin OUG votul în două tururi la viitoarele alegeri locale pune PNL într-o situație foarte dificilă.
Sondajele arată că, în multe municipii reședință de județ (plus Capitala și sectoarele), mai ales acolo unde liberalii nu au primar în funcție, candidații PNL ar putea pierde în fața competitorilor de la PSD. Motivul e simplu. Partidele mici, subestimate până acum de liberali, cum ar fi MP, M10, USB, ALDE, iau serios din bazinul electoratului urban ”anti-PSD”. Cum primarul câștigă din primul tur (adică cel care iese pe primul loc), PSD va fi principalul beneficiar al acestui algoritm electoral.
Există câteva soluții care ar putea să-i ajute pe liberali să depășească acest handicap. Ele pot fi încadrate în două categorii: A. soluții de a obține vot în două tururi, B. soluții pentru situația în care alegerile s-ar ține într-un tur.
1.Promovarea unei soluții în Parlament (două tururi)
Pentru asta liberalii au nevoie de o majoritate. Cu PSD nu se pune problema. Mai rămân trei partide: UNPR, ALDE, UDMR. Niciunul nu ar fi suficient pentru a forma o majoritate, dar două dintre ele și alți câțiva parlamentari rebeli ar asigura 50% plus unu. Pentru a înțelege cum îi poate convinge PNL pe Oprea, Tăriceanu sau Hunor vezi mai multe aici.
2. Mobilizarea societății civile (două tururi)
În general, societatea civilă a susținut reintroducerea votului în două tururi, mai ales după drama de la Colectiv, când părea că vocile ONG urilor sunt mai ascultate. Acesta este și motivul pentru Cioloș a introdus inițial o prevedere în acest sens în varianta inițială a programului de guvernare. Pe de altă parte, societatea civilă este reticentă în a-și asuma proiecte care favorizează un anumit partid și dezavantajează altul, deci va fi destul de greu pentru liberali să producă o asemenea mobilizare care să pună presiune pe Guvern și Parlament. Soluția ar fi fost bună, dacă liberalii nu ar fi ieșit deja cu solicitarea.
3. Să propună candidați ”trăsnet” (un tur)
În multe locuri, liberalii nu au nici soluții de candidaturi care ”să rupă gura târgului”. Fie sunt oameni de partid, care cu greu pot lua voturi și din afara bazinului de simpatizanți, fie sunt oameni necunoscuți sau controversați. Dacă ar avea candidați care să ”taie răsuflarea” comunităților, atunci ar avea șanse mai mari să depășească PSD în acele locuri, întrucât acei candidați ar putea să ”dreneze” voturile de la partidele mici enumerate mai sus și chiar de la electoratul nehotărât. O problemă suplimentară, valabilă pentru toate partidele, este că PNL preferă candidați cunoscuți și atașați organizației politice, care, în cazul în care ar câștiga, pot ”lucra” și pentru partid, nu doar pentru comunitate.
4. Să facă alianțe cu micii competitori anti-PSD (un tur)
În anumite vremuri, liberali au reușit să surclaseze PSD, făcând alianțe naționale împotriva contracandidatului de stânga. Așa a fost cazul CDR în 1996, D.A. în 2004. E drept că, în 2012, au preferat o mare alianță cu PSD, dar atunci adversarul politic era Băsescu-PDL. E târziu pentru o mare alianță națională care să includă M10, MP, ALDE. Alianțele naționale făcute ”pe picior” mai mult tulbură apele în partid, pentru că se negociază și alte funcții, care ar putea diminua ”felia” din listele candidaților eligibii. Există și posibilitatea unor alianțe conjuncturale, la nivel local, de la caz la caz, dar și acestea sunt greu de făcut cu câteva luni înainte de de locale. În plus, partidele mici, amintite mai sus, au un electorat ”sectant”, atașat de anumite figuri (Băsescu, Tăriceanu, Macovei, Nicușor Dan) și par încrezătoare în șansele lor de a trece pragul electoral sau chiar a cîștiga anumite primării.
5. Să facă ”blaturi” cu micii competitori ”anti-PSD” (un tur)
Deși e o metodă scandaloasă, ea nu este necunoscută partidelor mari. Astfel, dacă într-o comunitate un partid mare vrea să elimine competitorii mici și zgomotoși, fac înțelegeri pe sub masă cu aceștia care vizează ”anvergura” contracandidaților propuși. Spre exemplu, în municipiul X, liberalii pot cere MP (sau ALDE sau M10) să pună un candidat care să fie cât mai ”absent” în campania electorală, așa încât să nu poată mobiliza voturi. La schimb se pot oferi bani sau funcții, ulterior alegerilor. Aceste înțelegeri, deși nu sunt imposibile, sunt greu de făcut, pentru că partidele mici au nevoie de candidați care să se bată, chiar dacă nu câștigă, pentru a ”trage” lista de consilieri.
6. Să aplice metoda ”Mitrea” (un tur)
Într-o carte recentă, veteranul campaniilor PSD, Miron Mitrea, dezvăluia că principala fraudă la alegeri este cea care vizează modificarea proceselor verbale la numărătoarea voturilor cu complicitatea partidelor mari, care au reprezentanți în secție, în defavoarea partidelor mici care nu au reprezentanți în secție (vezi aici). Evident aceasta este o ilegalitate gravă și reprezentanții PSD și PNL pot ajunge ușor pe mâna celor care aplică legea.
7. Să declanșeze o campanie națională anti-PSD și să ceară ”vot util” (un tur)
Asta înseamnă să arate că PSD este ”răul cel mai mare” și că ”divizarea dreptei” favorizează acest partid, ceea ce reprezintă un ”dezastru pentru România”. În felul acesta ar putea să se adreseze direct simpatizanților MP, M10, ALDE, USB. să le ceară să nu-și ”irosească” votul și să voteze candidatul PNL, singurul care are destule voturi pentru a învinge candidatul PSD. Evident această soluție se bazează pe comunicare și credibilitate. La comunicare, liberalii nu au excelat niciodată, iar în privința credibilității, campania va fi greu de susținut, întrucât în ultimii opt ani (2007-2015), PSD și PNL au părut mai mult timp prieteni decât adversari.
