Premium
Marea Britanie are dreptul să ia măsuri împotriva abuzării de către imigranţii comunitari a sistemului ei de asistenţă socială, dar nu cu preţul discriminării cetăţenilor europeni, a apreciat vineri preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, citat de agenţia Reuters.
Posibilitatea ca un stat membru al UE să poată suspenda acordarea ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranţii comunitari nou-veniţi, dar numai în cazul unui aflux migrator masiv şi condiţia primirii acceptului din partea Comisiei Europene şi a Consiliului European, este principalul punct al unui plan de reforme în UE propus Marii Britanii în perspectiva referendumului prin care aceasta va decide - probabil în luna iunie - dacă mai rămâne în blocul comunitar. Într-un discurs susţinut vineri la London School of Economics (LSE), Martin Schulz a estimat că respectiva masură privind ajutoarele sociale, propusă de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, este departe de a fi una potrivită pentru a gestiona problema numărului mare de imigranţi comunitari.
'Parlamentul European va sprijini toate propunerile ce merg în direcţia soluţionării problemelor reale ce pot rezulta în urma libertăţii de circulaţie, cu condiţia ca ele să nu conducă la discriminări şi să nu submineze valorile europene', a indicat Schulz. Planul propus de Tusk va fi supus aprobării Consiliului European din 18 şi 19 februarie, iar dacă va trece de această etapă măsurile legislative concrete ce vor rezulta vor trebui votate de PE. Pe lângă aşa-numita 'frână de urgenţă', ce prevede posibilitatea suspendării ajutoarelor sociale în condiţiile menţionate, planul mai prevede, în principal, şi crearea unui aşa-numit mecanism al 'cartonaşului roşu', prin care parlamentele naţionale să poată bloca o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene, dacă cel puţin 55% din parlamentele naţionale votează de asemenea împotriva ei, precum şi acordarea dreptului statelor ce nu folosesc moneda comună să exprime opinii cu privire la deciziile zonei euro, dar fără să le poată bloca. Obiectivul principal urmărit de Cameron este o reformă a blocului comunitar pentru consolidarea suveranităţii statelor UE, în detrimentul abordării federaliste care vizează adâncirea integrării europene. Dar problema ajutoarelor sociale este punctul cel mai delicat al acestor negocieri, cele mai reticente fiind statele est-europene, care au numeroşi cetăţeni plecaţi în căutarea unui loc de muncă în Marea Britanie. Statele Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) au anunţat că vor exprima o poziţie comună cu privire la acest plan în urma reuniunii lor de pe 15 februarie. Totuşi, în urma vizitei efectuate vineri la Varşovia, premierul britanic pare să fi obţinut, cel puţin parţial, sprijinul executivului şi al preşedinţiei poloneze.
David Cameron s-a declarat mulţumit de planul propus, însă politicienii britanici eurosceptici, inclusiv cei din tabăra sa conservatoare, precum şi presa britanică l-au criticat sever, acuzându-l că a cedat ori că a obţinut din partea Uniunii Europene doar 'promisiuni deşarte', mai ales în privinţa a două dintre cele mai importante chestiuni care interesează electoratul britanic, respectiv imigraţia şi repatrierea unor atribuţii de la Bruxelles către Londra, anunţă Agerpres.
