Premium
Ministrul apărării din Serbia, Aleksandar Vulin, a afirmat marţi că Belgradul ar trebui să ajungă împreună cu Pristina la un acord de separare între sârbi şi albanezi în Kosovo, în scopul de a pune capăt unei dispute ce împiedică aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, relatează agenţia Reuters. Belgradul refuză să recunoască independenţa Kosovo, fosta sa provincie şi cămin pentru o minoritate de 120.000 de etnici sârbi, în pofida presiunilor Bruxellesului pentru ameliorarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina, drept condiţie prealabilă pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, conform Agerpres.
Luând cuvântul în cadrul unei mese rotunde privind Kosovo, Vulin nu a precizat ce zonă din Kosovo ar trebui împărţită, dar apeluri similare ale sale din trecut vizau nordul Kosovo.
În nordul Kosovo, separat de restul ţării de râul Ibar, trăiesc circa 50.000 de sârbi, care se opun Pristinei şi privesc către Belgrad ca autoritate guvernamentală. Peste 90 % din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, care s-a separat de Belgrad în 2008, sunt de origine albaneză.
''Trebuie stabilită o delimitare fermă şi permanentă între sârbi şi albanezi în Kosovo'', a declarat Vulin în cadrul mesei rotunde desfăşurate la nivel de experţi, eveniment ce face parte dintr-un dialog naţional privind Kosovo.
În cursul zilei de astăzi, Comisia Europeană va anunţa o strategie pentru Balcanii de Vest ce va stabili anul 2025 drept o dată ţintă pentru aderarea Serbiei şi Muntenegrului la Uniunea Europeană.
Anterior, ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a sugerat separarea ca o soluţie posibilă la disputa teritorială, dar nu ca o politică guvernamentală.
În baza unui acord încheiat la Bruxelles în 2013 între Serbia şi Kosovo, Pristina a acceptat să le ofere enclavelor sârbe din Kosovo mai multă autonomie şi o mai mare protecţie mănăstirilor ortodoxe. Majoritatea albanezilor kosovari se opun acestor măsuri, temându-se de influenţa Serbiei. Belgradul spune că Pristina nu respectă acordul, ceea ce oficiali din Kosovo dezmint.
