Premium
Romanian Community Coalition a transmis o solicitare Sectiei pentru procurori din cadrul CSM pentru ca aceasta sa nu o delege pe Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatei si Justitie, cauza care este pe ordinea de zi a sedintei Sectiei din data de 20 decembrie 2018.
In solicitare, Romanian Community Coalition a aratat ca Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal, prin urmare nu se califica pentru a fi delegata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Astfel, art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca "Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit".
CITEȘTE ȘI: Nu trebuie să-ţi lipsească de pe masă: Alimentele care reduc riscul de cancer şi diabet
Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca "Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sauparchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii".
"Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ", a aratat Romanian Community Coalition in solicitare.
Mai mult, o asemenea delegare ar incalca si prevederile constitutionale privind atat ierarhia instantelor si parchetelor, cat si controlul ierarhic sub care procurorii isi desfasoara activitatea.
"A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.
S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare", a mai aratat Romanian Community Coalition in solicitare.
CITEȘTE ȘI: Snack-ul care-ți taie pofta de junk food
Intreaga solicitare adresata Sectiei pentru procurori a CSM poate fi citita mai jos.
Romanian Community Coalition | www.coalitiaromanilor.org
19 decembrie 2018
Catre
Sectia pentru procurori
Consiliul Superior al Magistraturii
(via posta si email: secretar_general@csm1909.ro)
Ref. Solicitare respingere propune de delegare la PICCJ a proc. Laura Codruta Kovesi
Stimati membri ai Sectiei pentru procurori a CSM,
Subscrisa Romanian Community Coalition, cu sediul la 821 W. Stevens Ave #10, Santa Ana, California, 92707, SUA, organizatie neguvernamentala infiiintata in 2014, printre altele, cu scopul de a sprijini intarirea statului de drept, democratiei si independentei justitiei din Romania, inregistrata in statul California, SUA, cu nr. C3657968, avand codul de identitate fiscala emis de Department of the Treasury – Internal Revenue Service cu nr. 46-5247933,
Cu sediul procesual ales in XXX, Romania, prin presedinte Cristian Terhes,
Luand nota din relatarile presei ca pe data de 20 decembrie 2018, Sectia pentru procurori a CSM se va pronunta cu privire la delegarea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ,
Vazand, de asemenea, ca propunerea de delegare se afla pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 20 decembrie 2018 , la nr. 2 punctul 17 (lucrarea nr. 25427/2018), unde se precizeaza:
"17. Nota Directiei resurse umane si organizare privind propunerea de delegare in functii de conducere a doamnelor procuror Jurma Anca (D.N.A.), Nedelcu Iuliana, Constantin Antonia - Elenora si Bradiceanu Simona (P.I.I.C.C.J.), precum si pe functii de executie a domnilor procurori Kovesi Laura - Codruta si Mircea Adrian (P.I.I.C.C.J.)",
Va solicitam sa respingeti cererea de delegare a doamnei procuror Laura Codruta Kovesi intr-o functie de executie in cadrul PICCJ, dat fiind ca domnia sa are grad profesional doar de parchet de pe langa tribunal, prin urmare dispunerea delegarii acesteia intr-o functie de executie in cadrul PICCJ ar incalca atat Constitutia cat si legea.
MOTIVE
1. Cu privire la gradul profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi
Dupa cum rezulta din adresa cu nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018 a PICCJ, transmisa subscrisei in urma unei solicitari facute in baza Legii 544/2001 si anexata prezentei solicitari, cel mai inalt grad profesional al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi este de parchet de pe langa tribunal.
De asemenea, faptul ca doamna procuror Laura Codruta Kovesi are doar grad de parchet de pe langa tribunal este confirmat si de catre Sectia pentru procurori a CSM prin Hotararea 673 din 06.11.2018, prin care Sectia i-a respins acesteia cererea de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
"La data de 9 iulie 2018 a fost revocata din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 526/9 iulie 2018, revenind pe postul detinut anterior la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Biroul teritorial Sibiu, cu grad de procuror de parchet de pe langa tribunal, astfel cum reiese din Hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior a Magistraturii nr. 391/11 iulie 2018", sta scris in pagina 2 par. 1 din Hotararea 673/06.11.2018 a Sectiei pentru procurori a CSM.
2. Cu privire la statutul si gradul profesional al procurorilor DIICOT
Potrivit art. 1 alin. (2) si urm. din OUG 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism:
"(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza ca structura in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si este condusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.
(4) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic si este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice, exercitandu-si atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia."
Asa cum rezulta din textul precitat, DIICOT este o structura specializata care, desi functioneaza in cadrul PICCJ, are personalitate juridica proprie si regulile specifice de functionare.
In considerarea acestui aspect, legiuitorul a stabilit reguli derogatorii pentru accederea in aceasta structura de Parchet, numirea procurorilor fiind facuta prin ordin al Procurorului sef DIICOT.
In ceea ce priveste conditiile cerute de lege atat de grad si vechime, precum si de concurs, acestea deroga de la regulile generale, legea – chiar in forma modificata recent – prevazand conditii semnificativ mai facile de acces la DIICOT, fata de accederea la PICCJ.
Astfel, nu doar ca vechimea ceruta pentru accederea la PICCJ este mai mare decat cea pentru DIICOT, dar si gradul cerut este diferit: la PICCJ se poate accede doar daca procurorul are grad de parchet de pe langa curte de apel, in timp ce la DIICOT se poate accede cu grad de tribunal, ca si in cazul de fata.
Ca atare, in mod categoric, accederea in structura DIICOT nu confera – nici temporar, nici definitiv – gradul de PICCJ procurorilor ce functioneaza in cadrul acestora, acestia ramanand cu gradul avut, accesul intr-o structura ce functioneaza in cadrul PICCJ fiindu-le permis de legiuitor in temeiul unei legi speciale, in considerarea specificului activitatii acestui parchet.
Gradul profesional este un lucru, un procuror neputand avea in acelasi moment decat un singur grad, structura in care functioneaza este alt lucru. De aceea legea nu recunoaste existenta unor procurori cu "grad de DIICOT", ci sunt procurori cu grad de tribunal, curte de apel etc. ce functioneaza in cadrul DIICOT.
In acest sens s-a pronuntat, de altfel, si Sectia pentru procurori a CSM, prin Hotararea 673/2018, prin care a fost respinsa cererea doamnei procuror Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional de PICCJ.
Referindu-se la notiunea de grad profesional, Sectia a aratat in respectiva hotarare ca:
"(...) promovarea in functii de executie, astfel cum a fost reglementata de dispozitiile art. 43 - 45 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modifIcarile si completarile ulterioare (pe loc sau efectiva), se poate realiza numai prin concurs, organizat la nivel national, la parchetele imediat superioare, cu respectarea conditiilor imperativ prevazute de lege.
Promovarea in functii de executie si obtinerea unui grad profesional superior cu un caracter permanent reprezinta un drept castigat cu caracter defInitiv in evolutia carierei profesionale a unui magistrat."
In ceea ce priveste practica anterioara a CSM, de recunoastere a gradului profesional de PICCJ procurorilor ce au activat in cadrul structurilor specializate, prin aceeasi Hotarare, Sectia pentru procurori a CSM a retinut ca:
"Aceasta practica anterioara a fost reconsiderata de Plen si de instanta de contencios, retinandu-se ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs."
Concluzionand, cata vreme DIICOT este o structura reglementata printr-o lege speciala, derogatorie, ce permite functionarea in cadrul ei a procurorilor care NU au grad de PICCJ, efectele acestor reglementari nu pot fi extinse pe cale de interpretare si aplicare, pentru a permite unui procuror DIICOT sa functioneze, de fapt, in cadrul PICCJ.
O concluzie contrara ar echivala, nici mai mult nici mai putin, decat cu eludarea unor norme legale clare si exprese, care sa permita unui procuror care NU are gradul si vechimea necesara sa activeze in PICCJ, sa activeze totusi, printr-o cale ocolita, via DIICOT, in aceasta structura de la varful Ministerului Public.
O astfel de concluzie este insa inadmisibila, deoarece ar permite ca, pe cale ocolita si printr-o interpretare vadit contrara legii, sa se permita printr-un act infralegal ceea ce legea interzice in mod expres.
3. Cu privire la prevederile legale privind delegarea
Art. 57 alin. (8) din Legea 303/2004 prevede ca "Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobandit".
Mai mult, art. 59 din Legea 303/2004 prevede ca "Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sauparchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii".
Coroborand cele doua texte, rezulta fara echivoc ca un procuror cu grad profesional de tribunal, astfel cum este doamna procuror Laura Codruta Kovesi, chiar daca activeaza in cadrul DIICOT, nu poate fi delegat intr-o functie de executie sau conducere la PICCJ.
4. Cu privire la prevederile constitutionale
a. Ierarhia instantelor si parchetelor
Art. 72
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 131
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.
Considerentele care au stat la baza adoptarii art. 72 din Constitutie au fost expuse de Curtea Constitutionala in Decizia 235/2005, in care a subliniat ca:
"stabilirea competentei exclusive a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a efectua urmarirea penala si a dispune trimiterea in judecata in cazul infractiunilor savarsite de deputati sau senatori, fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate de acestia in exercitarea mandatului, nu aresemnificatia absolvirii de raspundere penala. Prevederea constitutionala instituie masuri de protectie fata de eventuale abuzuri, sicane sau constrangeri la care ar putea fi expusi parlamentarii la niveluri inferioare de instrumentare a cauzelor penale. Pe de alta parte, s-a urmarit ca cercetarea si trimiterea in judecata a parlamentarilor sa se faca de cea mai inalta autoritate judiciara, cu atributii de conducere si supraveghere a urmaririi penale."
Aceasta ratiune are la baza tocmai faptul ca procurorii din cadrul PICCJ sunt prezumati a fi procurorii cu cel mai inalt grad de profesionalism din cadrul parchetelor, cu vechime suficienta pentru a le conferi maturitate profesionala si cu suficiente examene si concursuri trecute care sa le ateste pregatirea temeinica in domeniul juridic.
Aceasta prezumtie a gradului de profesionalism este generata de faptul ca procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul PICCJ au ajuns in varful piramidiei din cadrul Ministerului Public prin competitie deschisa, parcurgand toate etapele profesionale, si nu prin folosirea diverselor artificii contrare legii si Constitutiei, asa cum in mod vadit incearca sa faca in cazul de fata doamna procuror Laura Codruta Kovesi.
b. Legalitatea si controlul ierarhic
Art. 132 - Statutul procurorilor
"(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei."
Pentru ca un procuror sa-si poata desfasura activitatea potrivit "principiului legalitatii", prima conditie este ca pozitia pe care acesta o ocupa sa fie in baza legii. Tocmai pentru acest motiv, conform Codului de procedura penala, actele procedurale facute de un procuror necompetent sunt lovite de nulitate. Cu privire la nelegalitatea unei asemenea delegari am explicat la punctul anterior.
Referitor la controlul ierarhic al procurorilor, acesta se face de sus in jos, procurorul ierarhic superior putand atat sa dea dispozitii in scris procurorului din subordine, cat si sa infirme acte si solutii ale acestuia.
Analizand constitutionalitatea textului de lege, din recentele modificari adoptate la Codul de procedura penala, care impunea repartizarea aleatorie a dosarelor procurorilor, CCR a stabilit ca acesta incalca tocmai principiul "controlului ierarhic" prevazut in Constitutie, "care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, precum si de specializarea procurorilor din subordine".
Extinderea acestui control ierarhic este detaliat de CCR in recenta Decizie 633/2018, in care spune:
"289. In temeiul Constitutiei si al Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv, iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie [art.65 din lege]. Potrivit prevederilor art.64 alin.(1), alin.(3) si alin.(4) din Legea nr.304/2004, dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine; solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, iar lucrarile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror (i) in cazul suspendarii sau incetarii calitatii de procuror; (ii) in absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica urgenta si care impiedica rechemarea sa; (iii) cand lasa cauza in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile. In temeiul art.64 alin.(5) din lege, procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, masura dispusa de procurorul ierarhic superior.
290. Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor, din moment ce activitatea acestora se desfasoara sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei [Decizia nr.358 din 30 mai 2018, par.89]. Prin urmare, avand in vedere ca procurorul nu este independent in structura Ministerului Public, ci subordonat ierarhic, nu se pot reglementa garantii aferente impartialitatii obiective care ar afecta in substanta sa conceptul constitutional de control ierarhic. Or, repartizarea aleatorie a cauzelor transgreseaza autonomia functionala de care beneficiaza procurorul si afecteaza insasi esenta controlului ierarhic. Curtea nu exclude, insa, posibilitatea legiuitorului sa reglementeze masuri care sa creasca gradul de impartialitate obiectiva a procurorului, insa, in structurarea acestora, privite global, nu poate sa afecteze substanta controlului ierarhic, trebuind sa mentina un just echilibru intre garantiile legale de impartialitate obiectiva astfel reglementate si esenta controlului ierarhic. Totodata, Curtea subliniaza ca tensiunea normativa dintre un concept constitutional si cel legal nu poate sa duca la denaturarea normei constitutionale, astfel incat normele legale trebuie sa se modeleze in functie de exigentele constitutionale."
Prin urmare, daca printr-o lege nu se poate incalca un asemenea principiu constitutional, cu atat mai mult nu se poate face printr-un act infralegal.
In momentul acesta, conform art. 44 alin (3^1) din Legea 303/2004, "Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop".
A permite, prin urmare, prin artificii infralegale – hotarare a Sectiei pentru procurori din CSM – ca un procuror cu grad profesional de parchet de pe langa tribunal sa fie delegat in cadrul PICCJ, s-ar incalca nu doar legea si Constitutia, dar ar arata si dispret din partea Sectiei pentru procurori a CSM la adresa procurorilor onesti si profesionisti din Romania, care si-au luat examenele si gradele prin eforturi sustinute, pentru a se putea califica sa lucreze in cadrul PICCJ.
S-ar ajunge astfel ca, prin asemenea artificii si siluiri ale legii si Constitutiei, un procuror cu grad de parchet de pe langa tribunal sa ajunga sa ocupe o functie in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ, de unde apoi sa poata infirma acte si solutii dispuse de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel, ceea ce contravine unei interpretari logice si cu buna credinta a dispozitiilor constitutionale si legale in vigoare.
5. Interesul subscrisei in prezenta speta
In ceea priveste interesul subscrisei in formularea prezentei solicitari, subliniem faptul ca numirea unui procuror in cadrul PICCJ este o chestiune de interes public atat din perspectiva carierei sale, ce excede interesul privat al acestuia, cat si a activitatii Ministerului Public.
a. Interesul vizand cariera magistratului, din perspectiva interesului public
Chestiunile ce tin de cariera magistratului depasesc linia interesului sau personal, constituind o veritabila garantie de independenta a acestuia, acest considerent fiind regasit atat in deciziile Curtii Constitutionale cat si in standardele internationale.
Or, aceasta independenta nu este un privilegiul al magistratului, ci o garantie oferita fiecarei persoane ca drepturile si libertatile sale fundamentale sunt aparate si respectate.
In consecinta, orice chestiune ce priveste cariera magistratilor are o neindoielnica componenta de interes public, prin urmare interesul oricarei persoane cu privire la orice aspecte care vizeaza cariera magistratului este pe deplin justificat.
b. Interesul din perspectiva activitatii Ministerului Public
"In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", prevede art. 131 alin. (1) din Constitutie.
"Interesele generale" ale societii sunt media intereselor individuale ale membrilor unei societati. Prin urmare, daca o autoritate publica de rang constitutional are atributii de a reprezenta aceste interese, este dreptul oricarei persoane influentate de activitatea Ministerului Public sa intervina, atunci cand apreciaza necesar, pentru apararea oricarei chestiuni ce tine de legalitatea activitatii acestuia.
Mai mult, Ministerul Public desfasoara o activitate exclusiv in interesul societatii si pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, astfel incat promovarea, numirea, delegarea ori detasarea in cadrul PICCJ, care e structura cea mai inalta din cadrul Ministerului Public, este o chestiune ce justifica interesul oricarui cetatean.
A admite contrariul ar insemna ca persoanele si cetatenii pe care Ministerul Public are obligatia sa-i apere sa nu poata interveni atunci cand considera ca in activitatea extrajudiciara a Ministerului Public legea este incalcata, drepturile lor fiind, in consecinta, periclitate, ceea ce ar fi aberant.
c. Interesul general si individual al subscrisei in aceasta speta
Subscrisa este organizatie neguvermentala inregistrata in 2014 in statul California, SUA, cu scopul, printre altele, de a sprijini lupta anticoruptie, independenta justitiei, statul de drept si respectarea drepturilor omului in Romania.
Prin urmare, interesul nostru cu privire la aceasta speta este justificat de aceste obiective inscrise in statut si de interesul pe care-l avem in buna si legala functionare a Ministerului Public.
[...]
Pentru toate aceste motive, va solicitam sa respingeti propunerea de delegare in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a procurorului Laura Codruta Kovesi.
Atasam prezentei:
• Cererea facuta PICCJ in baza Legii 544/2001 prin care am solicitat sa ne comunice "data obtinerii fiecarui grad profesional al fostului procuror-sef DNA Laura Codruta Kovesi";
• Raspunsul comunicat de PICCJ prin adresa nr. 977/VIII-3/2018 din 20.08.2018.
Solicitam ca orice raspuns ne remiteti cu privire la aceasta solicitare sa ne fie comunicat pe adresa de email cterhes@gmail.com.
Cu stima,
Cristian Terhes, Presedinte
