Premium
Pandemia a creat cadrul și a generat o oportunitate reală de restructurare pentru companiile de stat care au acumulat pierderi semnificative în ultimii ani, conform CITR, furnizor de servicii de restructurare și insolvență din România.
Premierul Florin Cîțu a atras atenția, în cazul unei dezbateri organizată de Impetum Group, că există în prezent aproximativ 750 de companii de stat în diferite stadii ale insolvenței, cu arierate care trenează, acestea reprezentând resurse blocate ale economiei românești.
În timp ce datele arată că managerii din mediul privat au operat măsuri de restructurare financiară și operațională ca răspuns la efectele crizei, în ceea ce privește măsurile adoptate de către managerii de la stat nu există date. Conform studiului realizat de Impetum Group, 20% dintre managerii din mediul privat au trimis oamenii în șomaj tehnic, 17% dintre aceștia au operat concedieri, 14% au redus salarii, iar 55% dintre companii s-au digitalizat, conform Mediafax.
Citește și: Carantinarea Timișoarei, dorită de Dominic Fritz, e COMPLET INUTILĂ: după o săptămână, rata e la fel de MARE
Pe de altă parte, există mari companii de stat care se află în dificultate și care dețin în proprietate active non-core business pe care nu le folosesc și care nu produc beneficii în economie. Într-o analiză realizată de CITR în contextul dezbaterii CONFIDEX, la care a participat și prim-ministrul Florin Cîțu, au fost alese 31 de companii de stat aflate în dificultate, cu rezultat operațional negativ în ultimii 3 ani sau supraîndatorate. Analiza arată că acestea înregistrează pierderi totale de 2 mld. de lei anual, datorii totale de 11 mld. de lei, o cifră de afaceri de 9 mld. de lei și susțin 65.000 de locuri de muncă.
În ultimul an doar 5 companii de stat au aplicat pentru măsuri de restructurare financiară disponibile în legislația românească: 2 au apelat la dispozițiile OG6 privind restructurarea datoriilor la bugetul de stat, o companie a intrat în concordat preventiv, iar 2 au obținut ajutor de stat de salvare sau restructurare.
„Trebuie să schimbăm cultura și felul în care ne raportăm la faliment în România. Falimentul, de foarte multe ori, este o curățare a sistemului. Este vorba despre resurse care sunt blocate de ani de zile în companii. Sunt aproximativ 750 de companii de stat în diferite stadii ale insolvenței, cu arierate care trenează. Acestea sunt resurse blocate în economie, de care nu ne putem folosi eficient. Trebuie să avem curajul să le scoatem la suprafață și să vedem care merg mai departe și care nu. Pentru că altfel, peste câțiva ani ne vom trezi că ele stagnează și plătim de la buget acea subvenție”, a declarat premierul Florin Cîțu, în cadrul dezbaterii.
În plus, premierul a adăugat referitor la cultura antreprenorială că: „Trebuie să schimbăm încă un lucru în România: antreprenorul este văzut de foarte multe ori ca o persoană negativă. Mai mult, dacă un antreprenor a avut neșansa să investească propriii bani și să îi piardă, i se pune o stigmă. Nu merge așa. O economie de piață are nevoie de această efervescență. De antreprenori care își riscă propriii bani, pierd, și apoi au curajul să o ia de la capăt. Aceștia sunt oamenii care ne ajută să mergem mai departe, care creează această dinamică în economie și pe care îi susținem. Vrem să primească încurajare să se dezvolte. Aceasta este cultura către care vreau să mergem. Referitor la pașii următori, prim-ministrul Cîţu a mai spus că reforma în sistemul de stat trebuie să înceapă cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizării şi digitalizarea.
Conform datelor UE, 600 de firme europene intră în faliment în fiecare zi, iar 43% dintre europeni nu ar deschide o afacere de teama eșecului.
