DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Controverse puternice între specialiști - A existat sau nu Sponsian, ultimul împărat roman al Daciei/ Fals grosolan sau descoperire senzațională

bbc.com
Sponsian

Presa bitanică anunță cu entuziam descoperirea unui nou împărat roman al Daciei: misteriosul Sponsian. Dovada pe care se bazează istoricul Paul Pearson ar fi un fals grosolan, spun însă istorici români consultați de „Adevărul”.

BBC News titra, joi, 24 noiembrie: „Monedă de aur dovedește că un împărat roman a fost real”.  În articol este prezentată cercetarea profesorului Paul Pearson de la University College London. Acesta susține că ar fi existat un împărat autoproclamat al Daciei romane, pe numele său Sponsian, relatează Adevărul.

Dovezi ale existenței lui Sponsian: moneda și portretul

Moneda care poartă numele de Sponsian și portretul său au fost găsite în urmă cu mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Se credea a fi un fals și fusese închis într-un dulap de muzeu, arată sursa citată.

Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop demonstrează că moneda era în circulație acum 2.000 de ani.

Profesorul Paul Pearson de la University College London, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de descoperire. „Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că ar fi fost un fals și a fost eliminat de experți. Dar credem că a fost real și că a avut un rol în istorie”, a precizat Pearson.

Moneda din centrul poveștii se afla într-un mic tezaur descoperit în 1713. Se credea că a fost o monedă romană autentică până la mijlocul secolului al XIX-lea, când experții bănuiau că cele patru monede au fost produse de falsificatorii vremii, având în vedere forma lor nefinisată.

„Falsuri moderne prost făcute”

Lovitura finală a venit în 1863, când Henry Cohen, principalul expert în monede al vremii la Bibliothèque Nationale de France, a analizat problema pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că nu erau doar falsuri „moderne”, ci prost făcute și „imaginate ridicol”. Alți specialiști au fost de acord și până în prezent Sponsian a fost eliminat din cataloagele academice.

Dar profesorul Pearson a bănuit altceva când a văzut fotografii ale monedei în timp ce căuta o carte despre istoria Imperiului Roman. Putea distinge zgârieturi pe suprafața monedei despre care credea că ar fi fost produse de circulația monedei. El a contactat Muzeul Hunterian de la Universitatea Glasgow, Scoția, unde moneda fusese ținută închisă într-un dulap, împreună cu alte trei monede din tezaurul original, și a întrebat dacă poate lucra cu cercetătorii de acolo.

Ei au examinat toate cele patru monede sub un microscop puternic și au confirmat că monedele prezintă mai multe zgârieturi care reprezintă urme de folosire.

O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în sol de sute de ani, conform lui Jesper Ericsson, care este curatorul de monede al muzeului și a colaborat cu profesorul Pearson la proiect.

Cine a fost Sponsian?

Cercetătorii trebuie acum să răspundă la întrebarea: „Cine a fost Sponsian?”

Experții cred că Sponsian a fost un comandant militar care a fost nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii a Imperiului Roman - numită Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. A fost o pandemie, un război civil și imperiul se fragmenta.

Înconjurat de inamici și îndepărtat de Roma, Sponsian și-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând populația militară și civilă a Daciei până la restabilirea ordinii, iar provincia a fost evacuată între 271 d.Hr. și 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.

„Interpretarea noastră este că el a fost responsabil să mențină controlul asupra armatei și asupra populației civile, deoarece acestea au fost înconjurate și complet izolate. Pentru a crea o economie funcțională în provincie, au decis să-și bată propriile monede”, a spus Ericsson. Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.

„E posibil să nu fi știut cine a fost adevăratul împărat, pentru că a fost război civil. Dar aveau nevoie era un comandant militar suprem în absența unei puteri reale de la Roma. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de comandă”, spune profesorul Pearson.

Muzeul Brukenthal din Sibiu, alertat de britanici

Odată ce cercetătorii au stabilit că monedele sunt autentice și că au descoperit ceea ce credeau a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, în Transilvania, care deține o altă monedă sponsiană.

Moneda a făcut parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale și povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet în care a notat cuvântul „autentic”.

Directorul Muzeului Transilvaniei: „Este doar o bombă, cum au fost multe altele”

Istoricii români specializați pe acea perioadă privesc însă cu scepticism „descoperirea”.

Arheologul Felix Marcu, managerul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei și cel care coordonează „Programul Național Limes: Frontierele Imperiului Roman“, susține că așa-numita descoperire este un fals.

„Nu sunt numismat, chiar dacă mă ocup cu epoca romană. Dar dacă așa ceva nu mai există, nu au cum să dovedească autenticitatea, oricât de specialiști se cred cei din Anglia. Nu se poate data, nu poate nimeni garanta. Niciun cercetător serios nu poate emită o asemenea teorie doar pe baza unor vagi analogii”, este de părere Felix Marcu.

Arheologul clujean susține că specialiștii din secolul al XVIII-lea au stabilit că este un fals, iar faptul că are urme de pământ văzute la microscop nu dovedește absolut nimic. „Orice falsificator e la rândul lui un specialist și sunt între ei și foarte buni falsificatori”, consideră Marcu.

Specialistul crede că este moneda este doar o glumă. „O glumă făcută de un falsificator de acum câteva sute de ani, nu este prima și nici ultima, mai sunt nenumărate inscripții romane falsificate și sigur că nu se falsifica orice. Ca să iasă în evidență trebuiau să dovedească un lucru inedit ca și acesta”, arată el.

Felix Marcu susține că informația de pe monedă nu poate fi coroborată cu nicio altă sursă care să dovedească că a existat acest împărat. „E o bombă cum sunt și altele. Cum au fost și tăblițele de la Tărtăria. Nu cred că va fi validată niciodată de către cercetători. Nu avem surse, nu avem nicio atestare de genul acesta. Nu ne putem lăsa duși de nas de așa-ziși cercetători, chiar dacă știrea a fost difuzată de BBC”, este ferm directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Ce spun oficialii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu

Și Alexandru Chituță, manager la Muzeul Brukenthal din Sibiu, a exprimat un punct de vedere pe pagina de Facebook a instituției. El privește cu rezerve descoperirea arătând că  cercetătorii trebuie să demostreze dacă Sponsian a existat cu adevărat.

„Ultimele studii efectuate în Anglia au confirmat că moneda de aur din Brukenthal este adevărată la fel ca celelalte din Europa. Falsă sau adevărată, acum însă controversată, moneda de aur cercetată de Prof. Paul Pearson de la University College London, împreună de echipa sa, face parte din colecția de peste 17.000 de monede și medalii a Baronului Brukenthal. Cercetătorii și istoricii au datoria de a clarifica dacă Sponsian este un mit sau a fost un personaj istoric. Până atunci, ne bucură faptul că știm unde există celelalte 3 monede păstrate în Europa. Muzeul Național Brukenthal este, de acum, deschis tuturor cercetătorilor și îi invită să examineze aceasta piesă și nu numai”, a arătat directorul.

Alexandru Chituță l-a cunoscut pe prof. Paul Pearson la Sibiu și i-a sugerat să organizeze o conferință pe tema monedei. „Am considerat că este necesar acest lucru. O conferință publică, anunțată. Lucru care s-a și întâmplat. Am invitat și au participat profesori ai ULBS, istorici și oameni de cultură. Nimeni din România, după cunoștința mea, nu mi-a transmis și nu am văzut scris nimic despre acest lucru. Acum când știrea a apărut în presa internațională sunt voci care au diferite păreri. Mă bucură acest lucru. Orice cercetare poate aduce lămuriri, ipoteze, controverse sau invitație la cercetare și aprofundare. Din păcate eu nu cunosc ca în ultimele decenii să se solicite din România aprobarea unei cercetări amănunțite a acestei monede expuse la Brukenthal”, specifică directorul de la Brukenthal.

Chituță susține că îl bucură faptul că marile agenții și trusturi de presă din întreaga lume menționează ca Muzeul Național Brukenthal din România deține o asemenea monedă din aur.

„Dacă cercetările vor consemna că cele 4 monede existente astăzi în Europa, respectiv și la Brukenthal, sunt false vom fi bucuroși că în colecția noastră există o mărturie și un obiect care a stat la creionarea și la construcția unui mit. Dacă însă se va dovedi că moneda este adevărată și teoria lansată de profesorul englez este veridică, vom fi de asemenea bucuroși că și în colecția Muzeului Naţional Brukenthal, la Sibiu, în România există o piesă care adeverește existența unui anume Sponsianus, împărat, conducător, general sau ce ne vor spune istorici că o fi fost în această parte a Imperiului Roman”, a conchis directorul sibian.

Moneda poate fi observată la Muzeul de Istorie Casa Altemberger din Sibiu, secția Monede, în intervalul orar 9-17, iar din data de 30 noiembrie a.c. programul de vizitare este între orele 10 și 18.

Specialistă în numismatică de la Cluj: „Pare un fals modern”

Muzeografa Agnes Găzdac, specialistă în numismatică de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, susține că sunt foarte puține șanse ca moneda să fie autentică.

„Nu am studiat pe îndelete moneda de la Sibiu, dar toate detaliile arată, pe moment, că e vorba de un fals. Foarte puține șanse sunt să se poată demonstra fără ezitare că e autentic. În primul rând, asemenea moendă, care să să nu aibă titulatura întreagă a împăratului pe avers nu a existat niciodată”, explică Agnes Găzdac.

Specialista susține că moneda arată ca un „fals modern”, și, în plus, perioada în care a fost descoperit acel tezaur din care ar face parte moneda este o perioadă în care au apărut foarte multe antichități false. „Atunci entuziaști sau alții care doreau să câștige din antichități au inventat tot felul de monede fanteziste. Nu e primul caz. E vorba despre secolele XVII-XIX”, specifică ea.

Agnes Găzdac menționează că moneda pare că a fost în circulație, dar o monedă de aur care trece timp de câțiva ani dintr-o mână într-alta se poate ușor toci, pentru că aurul e un metal moale: „Faptul că arată circulat nu demonstrează că e antic. Sunt alte indicii care arată mai degrabă că e un fals modern. Pare o senzație care vrea să fie vândută. Asta e părerea mea pe moment. E jenant pentru specialiștii care au afirmat așa ceva”.

Reporterul Adevărul a întrebat-o pe Agnes Găzdac cum ar trebui să arate o cercetare științifică temeinică pe această monedă.

„Trebuie strânse toate informațiile în ceea ce privește falsurile din epoca respectivă. Apoi, începe studierea monedei în detaliu, ca aspect fizic. Studiul metalului nu știu dacă ajută foarte mult, pentru că dacă iei niște monede antice și le topești și le amesteci și faci o nouă monedă modernă, ar putea și azi să pară un aur antic. De asemenea, trebuie colaborat și cu istoricii care se ocupă cu izvoare literare și din câte știu, colegii mei din București care se ocupă sunt revoltați în legătură cu această teorie, deorece nicăieri nu apare așa ceva”, declară muzeografa Agnes Găzdac de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.