DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Tudorel Andrei, președintele INS: 'Asistăm la o reducere a populației pe cale naturală. Estimăm că România va pierde 1,1 milioane persoane'

Tudorel Andrei

Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei afirmă că, raportat la recensămintele anterioare, din 2002 și 2011, estimările recensământului de anul acesta indică o scădere a populației României de 2,7 milioane, respectiv 1,1 milioane de persoane.

Tudorel Andrei spune că, dacă până în 2007, principala cauză a scăderii populației României a fost migrația internațională, în ultimii 5-6 ani, aceasta a fost determinată de sporul natural negativ, înregistrându-se mai multe decese decât nașteri, conform alephnews.ro.

Citește și: Mai sunt doar 7 zile pentru ca românii care lucreză să facă rost de o zi liberă: Aproape 6,5 milioane de chestionare au fost completate la recensământ

Președintele INS avertizează că perspectivele demografice ale României sunt sumbre, în următorii 40 de ani numărul locuitorilor urmând să ajungă sub 15 milioane de persoane.

Tudorel Andrei spune însă că există soluții pentru oprirea declinului demografic cum ar fi o politică pro natalistă bine gândită sau atragerea de emigranți care poate duce la o redresare și chiar la o întinerire a populației, dar pe un termen nu foarte scurt.

Prezentăm principalele declarații ale președintelui INS Tudorel Andrei sîmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Tudorel Andrei: În general, Europa, și mai ales Europa de est, a fost în ultimii 30 de ani în declin demografic accentuat. Să nu uităm că majoritatea țărilor din estul Europei, după 1990, au trecut într-o altă formă de planificare a familiei, de creștere a populației și de dezvoltare a resurselor umane. Să nu uităm ceea ce s-a întâmplat în România până în 1989, era o intervenție puternică a partidului, a statului, în viața fiecărei familii, în sensul că nu se putea planifica numărul de copii doriți de o familie și până la urmă era numărul de copii doriți de o politică demografică expansionistă, începută în anul 1966, odată cu primul decrat, urmat apoi de diverse măsuri normative sau așa-numitele măsuri economice. Practic, s-a închis un ciclu de tranziție demografică forțată la nivelul acestor țări. Aceeași situație s-a întâmplat și în spațiul ex-sovietic. Pe de o parte, am avut această schimbare de politică demografică, iar pe de altă parte, la fel ca în țările europene est, fost comuniste, am asistat la migrație internațională masivă spre vest. Cel mai bun exemplu pe care pot să-l dau, R. Moldova, care a pierdut într-o perioadă scurtă timp, 30 de ani e o perioadă scurtă din punct de vedere istoric, o mare parte a populației.

Tudorel Andrei: Printre puținele țări, cel puțin la nivel european, care au asigurat creșterea populației printr-o aseamenea politică pe o perioadă de timp, o politică începută în anii 60, este Franța care a avut o creștere de aproximativ 10 milioane de locuitori în această perioadă exclusiv printr-o politică pro-natalistă. În alte țări, și propabil asta ați vrut să reflectați prin ideea de exod al populației ucrainene, spre spațiul vestic sau estic, problema migrației internaționale. Sunt țări și la nivel european, Marea Britanie, Germania, care și-au crescut populația într-o perioadă lungă de timp, cel puțin 50 de ani, printr-o politică de atragere a unor persoane din diverse spații, fie est european, fie din afara spațiului european.

„La nivelul anului 2021, vârsta medie a populației este undeva aproape de 40 de ani”

Tudorel Andrei: România a avut trei etape în cei 30 de ani privind migrația internațională. Perioada anilor 90 în care totuși erau restricții importante privind circulația la nivel european. Aveam nevoie de pașapoarte, de vize pentru a intra în Franța, Italia. În aceste condiții a fost totuși o migrație destul de intensă a populației României. A crescut în intensitate la începutul anilor 2000 până în 2015-2016, atingând punctul culminant în 2006-2007-2008, apoi s-a redus foarte mult migrația internațională, ajungând în ultimii ani undeva la o diferență între emigrație și imigrație de 70-80.000 de persoane, în jurul la 100.000 de persoane pe an. Din păcate, la nivelul populației României, cel puțin pe ultimii 5-6 ani, asistăm la o reducere a populației pe cale naturală, în sensul că decesele sunt cu mult mai multe decât nașterile. Din păcate, în 2021 am avut o diferență între cele două de peste 150.000 de persoane. E un spor natural negativ accentuat. E drept că a fost un an cu totul aparte. Decesele sunt legate de pandemie, dar din păcate populația României a îmbătrânit foarte mult în ultimii 30 de ani. La nivelul anului 2021, vârsta medie a populației este undeva aproape de 40 de ani. Ceea ce înseamnă foarte mult la nivelul populației, care era relativ tânără la nivelul anilor 90.

Tudorel Andrei: Este foarte greu de venit cu decizii pro nataliste într-o economie deschisă, în care cele două, economia și măsurile pro nataliste trebuie să le îmbinăm pentru a avea rezultate pe termen mediu și lung. Din păcate efectele aici nu le vedem imediat. Aici trebuie să avem răbdare, să avem înțelepciune că, altfel, rezultatele nu pot apărea. E vorba de schimbarea culturii. Nu poți să vii și să intervii la nivelul unei familii numai prin acordarea unor stimulente materiale pe termen scurt. E posibil să aibă anumite efecte, dar unele sunt tranzitorii. Pentru a avea un echilibru demografic pe o asemenea măsură trebuie timp. Vă dau un singur exemplu. În anii 2000 și ceva s-a venit cu o măsură de încurajare a căsătoriilor. S-au acordat niște prime, iar rezultatul a fost în primul an, după aceea populația a intrat într-o viață normală. Adică nu putem stimula creșterea numărului de născuți exclusiv printr-o asemenea măsură. Trebuie o perspectivă mai lungă și multă înțelepciune. Nu trebuie cerute rezultate imediate. În primul rând trebuie să schimb cultura, educația, înțelegerea a ceea ce înseamnă un nou născut și după aceea investiția pe care o faci în infrastructura școlară și în tot ceea ce înseamnă formarea unui copil.

„Autorecenzarea populației României este un succes”

Tudorel Andrei: Este un succes și personal vă pot da o singură cifră. Astăzi, probabil vom ajunge la 6 milioane de chestionare care au fost produse în baza noastră de date, adică ne apropiem de cota de 35% a persoanelor pe care noi ne-am dorit să fie autorecenzate în această etapă. A fost o muncă extraordinară și eu consider că suntem una dintre primele instituții care ne-am angajat într-o asemenea acțiune de a interacționa cu fiecare cetățean și de a obține aceste informații. Acest recensământ se desfășoară la nivel european, la nivel mondial și poartă numele de Recensământul, runda 2021. Sunt țări care au organizat în 2021, alte țări care organizează în 2022. Două exemple, Ungaria și Germania vor desfășura recensăminte în perioada următoare. (…) Primele date vor fi furnizate în decembrie 2022, conform programului inițial, pe care nu l-am schimbat.

Tudorel Andrei: Dacă vom corela numărul de chestionare completate cu populația rezidentă, pe primele patru locuri avem Brașovul care a depășit astăzi 40% de populație recenzată prin online, pe locul doi este Botoșaniul, urmat de Teleorman și Gorj. Deci sunt județe care s-au apropiat de 40%. Până la urmă Botoșaniul este un județ mic din punct de vedere al populației, dar din punct de vedere al participării să știți că a fost foarte activ și în primele 35 de zile a fost în top, cu o rată mare de participare. Aici sunt doi factori. Pe de o parte este gradul de dotare al populației cu mijloace tehnice și aici ați dat un exemplu bun Bucureștiul, care a atins o jumătate de milion ceea ce înseamnă foarte mult, Ilfovul care a avut de fiecare dată o participare foarte bună. Din păcate, Iașiul apare în top 10, dar dacă corelăm cu populația, că e al doilea județ din punct de vedere al dimensiunii, veți avea o surpriză. E pe primul loc, dar în partea cealaltă a clasamentului. De ce? Sunt doi factori, este gradul de participare a populației, iar pe de altă parte și implicarea colegilor mei din statistică, a autorităților locale. Cel mai bun exemplu este al celor trei județe Botoșani, Teleorman, Brașov unde a existat o colaborare extraordinară. Și un lucru foarte important, mass-media care a fost pozitivă. Într-o asemenea acțiune puteau fi găsite multe lucruri mărunte, dar a fost o atitudine pozitivă și eu aș dori să mulțumesc.

Tudorel Andrei: Mai sunt 10 zile (pînă la încheierea autorecenzării, la 15 mai). Eu mi-aș dori să participe în această perioadă din 3 mlotive. 1. Evite să mai fie vizitat acasă. Doi. Dacă are spirit civic și își completează singurul chestionarul, va contribui la realizarea de economii la buget. Toate acestea vor fi raportate de INS public, este transparență totală. Și al treilea motiv, ceea ce m-a îndemnat pe mine să pun 35%. Îmi doresc foarte mult ca România să nu fie ultima în clasamentul european. Dacă se poate să urcăm, să fim în zona aceea neutră, în care lumea nu se uită nici că e foarte greu să ajungi Portugalia, 99%, sau Estonia. Noi suntem la primul exercițiu de acest fel, bulgarii sunt la primul, dar nu au realizat decât 30%. Uite că i-am depășit. Eu sper să-i depășim și pe croați care au făcut aproape de 40%.

„Populația rezidentă este puțin peste 19 milioane de locuitori”

Tudorel Andrei: La nivel național nu e nicio surpriză întrucât statistica calculează în fiecare an populația rezidentă. Valoarea populației rezidente pe care noi o trimitem în fiecare an la Eurostat, atât la nivel național, regional și la nivel județean. Din păcate, din motive obiective nu s-a putut calcula în fiecare an populația rezidentă la nivel de localitate. Pentru acest recensământ noi am stabilit o populație țintă și la nivel de localitate și tocmai pentru a fi transparenți aceste informații sunt publicate pe site-ul INS. În aceste condiții vă pot spune următoarele: populația țintă la 1 decembrie 2021, care e momentul critic al recensământului, momentul la care facem poza populației României, populația rezidentă este puțin peste 19 milioane de locuitori.

Tudorel Andrei: În raport cu recensământul din 2011, noi estimăm că România va pierde 1,1 milioane persoane, iar în raport cu recensământul din 2002 este o pierdere de peste 2,7 milioane de persoane. Sunt pierderi datorate factorilor naturali și migrației internaționale. În prima parte a pierderilor, 2002-2011, acestea se datorează migrației internaționale și mai puțin factorului nașteri și decese. Între 2011 și 2021 cea mai mare parte se datorează factorului natural și mai puțin migrației internaționale. Practic, dacă la început era 70 cu 30, acum e 30 cu 70. S-a inversat.

„Pe următorii 30-40 de ani, avem o reducere a populației sub 15 milioane de locuitori”

Tudorel Andrei: Dacă avem în vedere proiecția populației pe următorii 30-40 de ani, avem o proiecție negativă, o reducere a populației sub 15 milioane de locuitori. Pot fi schimbări, dacă se încurajează migrația internațională. Este factorul foarte important care poate să ducă la o redresare și de ce nu la o întinerire a populației pe un termen nu foarte scurt. Eu sunt foarte pesimist că poți redresa populația unei țări pe 10 ani. Toate aceste proiecții trebuie făcute pe o perioadă medie și lungă de timp. Migrația internațională îți aduce avantaje din punct de vedere al forței de muncă, dar trebuie să ai capacitate de a avea o încadrarea populației care vine într-o altă cultură. Gândiți-vă că luăm persoane care vin din zona Asiei, Africii, care vin cu o anumită cultură și noi trebuie să avem capacitatea, nu numai din punct de vedere economic de a-i integra, dar și din punct de vedere cultural. Nu neapărat de a-i schimba, că nu poți să le schimbi tradițiile, obiceiurile, dar să ai capacitatea cel puțin de a tolera.

“5,7% șomaj este o valoare tolerabilă, aș putea spune destul de bună pentru economia României”

Tudorel Andrei: Din fericire, într-o perioadă complicată, venim după pandemie, avem un război în apropierea României, cu consecințe economice dintre cele mai neplăcute, rata șomajului este la un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani. 5,7 este o valoare tolerabilă, aș putea spune destul de bună pentru economia României. Cealaltă cifră, privind rata șomajului în rândul tinerilor, este o caracteristică a tuturor țărilor, nu numai din estul Europei, ci și din vest întrucât e această categorie de persoane care e la începutul perioadei de activitate economică și din diverse motive este mult mai greu să-și găsească/ să accepte anumite locuri de muncă.

Cauzele creșterii prețurilor în zona producției industriale

Tudorel Andrei: Dacă o să ne uităm la țările care dau tonul în economia UE, vom vedea că există aceleași creșteri mari de prețuri în zona producției industriale. Franța, Olanda, Germania sunt țări care au înregistrat aceleași creșteri de prețuri și în comunicatele de presă ale acestor institute sunt specificate două cauze majore. Pe de o parte, inflația care a fost generată la jumătatea anului 2021, iar pe de altă parte, creșterea mare care s-a înregistrat în martie în raport cu februarie din cauza embargoului, a războiului pe care îl avem în proximitatea UE. Din punct de vedere economic, cifrele publicate în Franța pe zona prețurilor produselor agricole, unde avem creșteri greu de închipuit, într-o perioadă scurtă de timp, e vorba de dinamica prețurilor la cereale – grâu, porumb, făină și toate acestea le putem regăsi în creșterile de prețuri la produsele agroalimentare. Pe de altă parte, este dinamica prețurilor unor produse metalifere din Germania. Toate acestea se vor regăsi ulterior în costurile mașinilor și ale materialelor de construcții.

Tudorel Andrei: Sunt cel puțin două cauze majore. Pe de o parte rupturile pe care le-am avut în lanțul valoric pe parcursul pandemiei, și mai ales la nivelul anului 2021. Pe de altă parte sunt efectele imediate ale războiului din Ucraina. A crescut costul gazului, al materiilor prime petru obținerea materialelor feroase și neferoase și toate acestea le-am revăzut în această creștere. Sper ca această creștere să fie tranzitorie. (…) Inclusiv România importă materii prime din Ucraina. A importat combustibil din Rusia și toate aceste rupturi în lanțul de furnizare creează aceste disfuncționalitățiși ruptura între cerere și ofertă.

Tudorel Andrei: Indiferent cine este proprietar pe terenurile agricole, problema României este să prelucreze ceea ce obține pe acestea. România obține excedent pe câteva produse. Problema este să avem capacitatea ca toate aceste produse să fie prelucrate și să ajungă la raft produsul obținut în România și nu produsul importat. Că practic trei țări ne asigură aprovizionarea, dacă putem să spunem așa, a supermaketurilor din România. E vorba despre Polonia, Ungaria și Germania, care dau cea mai mare parte a hranei pe care o consumăm în fiecare zi.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.