DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Un model alternativ de reformă penală pentru (re)integrarea in integrum

justitie procurori

În tradiționalul mod de a adopta măsuri de reformă penală în funcție de emoția socială și de mizele politice existente, Parlamentul României a adoptat, printre altele, instituirea imprescriptibilității răspunderii penale pentru fapte de viol (art. 218 din Codul penal) și act sexual cu un minor (art. 220 din Codul penal). O măsură necesară, dar punctuală, care nu s-a raportat la imaginea de ansamblu a dreptului execuțional penal. După ce inițial a susținut (cu observații) proiectul de lege, Guvernul a formulat o sesizare de neconstituționalitate, descoperind că anumite prevederi instituie „un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracțiuni de gravitate similară”. Un argument (relativ) pertinent, dar abordarea lasă de dorit, în contextul în care Guvernul și parlamentarii PNL au dispus de posibilitatea de a propune amendamente în Parlament. Mai mult, dispun de prerogativele necesare pentru a iniția proiecte de lege care să repare tratamentul discriminatoriu.

Din nou, problema este reprezentată de suprapunerea unor mize politice peste demersurile cu caracter legislativ. PSD s-a erijat în reformator de ocazie asupra unui subiect extrem de sensibil (demers necesar, utilizat mai degrabă în încercarea de a se distanța de perioada „luminată” a tovarășului Dragnea), iar PNL încearcă să pună bețe în roate demersurilor inițiate de PSD. „Elefantul” se află acum la CCR, instituție care va deconta din nou nemulțumirile apărute după pronunțarea deciziei.

Dacă tragem linie, din tot acest joc al orgoliilor politice, cetățenii sunt cei care rămân vulnerabili. Legiferarea haotică completează abordarea tradițională caracterizată de neglijarea experților din domeniu, în absența unei ample și transparente consultări...

Demilitându-mă de orice afinitate partizană, propun decidenților politici un model alternativ de reformă penală, urmărind stingerea raportului penal în urma succesiuni a trei etape penale (etapa procesual penală a judecării inculpatului, etapa executării pedepsei privative de libertate, respectiv etapa (re)integrării postdetenție – în funcție de momentul liberării). Consider util acest demers pentru a pune accentul pe voința și nivelul de implicare al persoanelor inculpate/ condamnate/ liberate, modelul urmărind astfel evoluția comportamentului și a demersurilor inițiate în toate cele trei etape penale de către persoana care a comis o infracțiune sancționată penal. Noutatea propunerii de reformă este reprezentată de implicarea părții vătămate, în vederea consultării asupra situației persoanei inculpate/ condamnate/ liberate.

Originalitatea modelului de reformă penală vizează explorarea sintagmei (re)integrării in integrum în relație cu doi actori: persoana condamnată și partea vătămată. Asemenea versanților unui vârf de munte, reprezentarea principiului de drept privind repunerea integrală în situația anterioară prin repararea prejudiciului și stingerea raportului penal prezintă două dimensiuni: (1) Procesul de (re)integrare în societate plasează în centru persoana liberată înainte de termen. Comportamentul și conduita acesteia, precum și relația cu mediul de suport, prezintă principalele criterii care determină natura și intensitatea procesului de (re)integrare; (2) Stingerea raportului penal se produce în momentul în care se realizează (re)integrarea părții vătămate, simultan cu repararea integrală a prejudiciului material, moral și social. În situațiile în care infracțiunile săvârșite au adus atingere cadrului instituțional, partea vătămată devine statul în ansamblul său, motiv pentru care raportul de drept penal încetează în momentul în care sunt îndepărtate consecințele determinate de infracțiunea care a declanșat apariția respectivului raport.

Modelul propus urmărește două principii în vederea acordării permisiilor de ieșire din penitenciar, și anume: a) fiecare persoană condamnată, indiferent de infracțiunea săvârșită, pedeapsa primită și de regimul de executare, are nevoie să-și mențină relațiile de faimilie, în special în momentele importante din viața unui om (botez, logodnă, căsătorie, înmormântare); b) intensificarea și încurajarea demersurilor privind pregătirea pentru reintegrare socială, înainte ca persoana condamnată să dobândească vocația la liberare condiționată.

Autor: Vladimir-Adrian Costea

Propuneri de reformă penală în vederea instituirii unei perspective integrale

Etapa procesual penală

Propuneri de reformă penală

Judecarea inculpatului

 

- Accentul pus pe individualizarea pedepsei, după consultarea părții vătămate, în special pentru infracțiunile fără violență. Stabilirea, în momentul pronunțării sentinței definitive de condamnare, a unui calendar în vederea liberării condiționate care să includă standarde minime privind participarea la activități lucrative și educative. Stabilirea unui calendar sau a unor măsuri alternative (prestarea de activități lucrative) pentru achitarea prejudiciului.

 

- Pentru infracțiunile fără violență, pentru care instanța pronunță o pedeapsă privativă de libertate sub doi ani de zile pentru persoanele aflate la prima abatere, dispunerea unor măsuri alternative de executare a pedepsei (arest la domiciliu, aplicarea brățării electronice), în schimbul achitării contravalorii prejudiciului și desfășurarea de activități (educative sau lucrative) în folosul comunității. Prezentarea de către partea acuzată a sursei provenienței resurselor necesare subzistenței.

 

- Consultarea părții vătămate pe întreaga durată a existenței raportului execuțional penal.

 

- Aplicarea unor măsuri alternative de executare a pedepsei pentru minoori, femei cu copil cu vârsta de până la doi ani, persoane cu handicap sever sau diagnosticate cu o boală în stadiu terminal, aflate în special la prima abatere și acuzate de comiterea unor infracțiuni fără violență.

 

- Instituirea obligativității persoanelor condamnate pentru fapte cu violență sau care prezintă antecedente pennale, de a obține un număr minim de zile câștig de pe urma participării la activități lucrative sau educative, pe durata executării pedepsei, în vederea dobândirii vocației la liberare condiționată.

 

- Obligativitatea consultării psihologice în fiecare etapă procesual penală. Prezentarea rezultatelor evaluării psihologice părții vătămate, familiei părții acuzate, conducerii penitenciarului și instanței de judecată.

 

- Instituirea unui calendar și a unor măsuri de colaborare și cooperare interinstituțională între instituțiile competente în vederea sprijinirii părții vătămate, respectiv în vederea monitorizării, sprijinirii și facilitării (re)integrării persoanei condamnate.

 

- Evaluarea, consultarea și informarea periodică a mediului de suport pentru partea vătămată și persoana condamnată.

 

Executarea pedepsei privative de libertate

 

- Posibilitatea de a-și continua activitățile lucrative, cursurile de formare profesională și de calificare în afara penitenciarului, pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni fără violență, care au de executat o pedeapsă de mai puțin de doi ani de privare de libertate, care nu prezintă antecedente penale. Consultarea în prealabil a părții vătămate.

 

- Instituirea dreptului de a participa la evenimente importante din viața familiei.

 

- Suplimentarea vizitelor din partea copiilor minori, însoțiți de un membru al familiei. Suplimentarea vizitelor pentru minorii aflați în centrele de deținere.

 

- Desfășurarea de activități caritabile și de voluntariat în cadrul comunității pentru a încuraja schimbarea mentalității negative față de persoanele private de libertate.

 

- Acordarea de beneficii egale pentru participarea la activități educative și lucrative.

 

- Acordarea de recompense/ credite suplimentare pentru persoanele private de libertate care obțin rezultate pozitive la cursurile de calificare și de formare profesională.

 

- Evaluarea și soluționarea cu celeritate a reclamațiilor, cu asigurarea dreptului la confidențialitate.

 

- Redistribuire periodică a persoanelor repartizate în camerele de deținere, pentru a evita manifestarea constantă a inegalităților de status și de putere.

 

- Instituirea unor standarde minime de transparență și deschidere către comunitate pentru fiecare unitate de deținere.

 

- Monitorizarea periodică a nivelului de participare al fiecărei persoane private de libertate la activități educative și lucrative. Instituirea unor măsuri, recompense sau sancțiuni în funcție de planul de individualizare a pedepsei, după consultarea și evaluarea persoanei încarcerate. Informarea periodică asupra evaluării personalului de penitenciar specializat în vederea acordării de permisii în afara penitenciarului și a liberării condiționate.

 

- Informarea constantă a membrilor familiei și a judecătorului de caz cu privire la activitățile și comportamentul persoanei private de libertate. Identificarea din timp a unor posibile măsuri alternative oferite persoanei încarcerate.

 

- Acordarea liberării condiționate și a măsurilor de clemență după consultarea prealabilă a părții vătămate și a personalului specializat din cadrul penitenciarului, în vederea evaluării îndeplinirii planului individualizat de executare a pedepsei. Evaluarea în prealabil a perspectivelor de (re)integrare asigurate de mediul de suport.

 

- Acordarea liberării condiționate după epuizarea tuturor recompenselor oferite persoanelor condamnate pentru săvârșirea de infracțiuni cu violență și după asumarea unui plan de (re)integrarea postdetenție.

 

- Evaluarea riscurilor de recidivă, prin identificarea unor resurse concrete de asigurare a subzistenței pe termen scurt (primele luni după liberare), respectiv pe termen mediu (termenul de supraveghere specific probațiunii).

 

- Restrângerea dreptului titularului de a acorda măsuri de clemență persoanelor condamnate care au săvârșit infracțiunea pe durata exercitării unei funcții de demnitate publică.

 

- Evaluarea psihologică obligatorie în vederea beneficierii unor măsuri de clemență. Pentru faptele cu violență, evaluarea în prealabil a mediului de suport.

(Re)integrarea postdetenție

 

- Posibilitatea și facilitatea angajării premergătoare liberării, în special pentru persoanele încarcerate la regimul deschis.

 

- Instituirea unor programe de informare pentru persoanele liberate.

 

- Oferirea unui ajutor financiar postdenție pentru o perioadă de câteva luni, pentru persoanele liberate care nu dispun de o sursă de venit, un loc de muncă, un loc de cazare sau de sprijin din partea mediului de suport, în schimbul prestării unor servicii (activități lucrative, voluntariat) adaptate nevoilor, vârstei și stării de sănătate. Oferirea îndrumării necesare în vederea identificării unui loc de muncă.

 

- Sprijinirea și îndrumarea în vederea realizării demersurilor necesare pentru continuarea studiilor sau obținerea unor calificări profesionale.

 

- Monitorizarea și evaluarea periodică a persoanelor liberate și a părții vătămate.

 

- Instituirea și actualizarea unui plan individualizat privind (re)integrarea postdetenție.

 

- Intensificarea supravegherii persoanelor liberate care prezintă un nivel ridicat de recidivă.

 

 

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.