Premium
Motto:
”A venit momentul să arătăm tuturor că a fi judecător înseamnă a fi curajos și demn. A fi judecător înseamnă a face dreptate și a spune adevărul indiferent de riscuri. Vă este frică? Plecați. Aveți un trecut care vă urmărește? Plecați. Vreți să trăiți confortabil, în mediocritate și supuși? Plecați. Lăsați judecătorii care cred în vocația lor să facă ceea ce trebuie să facă.”
Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș
Luni, 04 noiembrie 2019, un judecător, un singur judecător al Curții de Apel Craiova, le-a anulat românilor dreptul constituțional la alegeri libere și corecte. Un singur judecător a hotărât că STS, serviciu secret care face parte din sistemul de apărare, complet militarizat, trebuie să numere voturile noastre. Un judecător, care a primit de la poporul român tot (salariu european, medicamente gratuite, drepturi la care orice român de rând nici măcar nu îndrăznește să viseze etc.) a respins cererea mea de suspendare a prevederilor Art. 5 din HG 631/2019 și respectiv a art. 6 din HG 632/2019 (eliminarea STS din procesul electoral).
PS Eu am un defect. Sunt perseverentă. Nu mă voi opri aici...
http://portal.just.ro/54/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000377138&id_inst=54&fbclid=IwAR245IffXL0FQrLbmFjNCnx8RBFBxDB2GUIlbRYEX2Nt-14TinS0kI9vJeU
Complet: C9A
Tip solutie: Respinge cererea de suspendare
Solutia pe scurt: Respinge exceptia nulitătii invocată de pârât. Respinge exceptia lipsei de interes invocată de pârât şi intervenientii accesorii. Respinge cererea de suspendare, în tot sau în parte, a executării H.G. nr. 631/2019 şi H.G. nr. 632/2019. Admite cererile de interventie accesorie. Cu recurs în 5 zile de la comunicare, cerere care se depune la Curtea de Apel Craiova. Pronunţată în şedintă publică azi, 04.11.2019.
Document: Hotarâre 410/2019 04.11.2019
Mai jos aveți concluziile scrise depuse la dosar.
CURTEA DE APEL CRAIOVA
Secția Contencios Administrativ si Fiscal
Dosar nr. 5486/2/2019
Termen: 1.11.2019
Complet c9a
Sala Contencios, ora 9.00
DOMNULUI PREȘEDINTE,
Subsemnata, CRISTIANA-IRINA ANGHEL, cetățean cu drepturi depline, domiciliată în ..............................
Precizez că la dosarul cauzei am depus două chitanțe taxă timbru, fiecare în valoare de 50 lei fiecare, dovada achitării taxei judiciare și înscrisurile la care am făcut referire.
DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL CRAIOVA
- Am solicitat în ședința din data de 01 noiembrie 2019 proba cu interagatoriul cu Secretarul General al Guvernului. Am motivat cererea apunând că vreau să văd un fost judecător al Curții Constituționale cum pledează pentru încălcarea drepturilor, libertăților și intereselor cetățenilor. Ați respins proba. Pe drept cuvânt. Este o probă pe care o voi solicita în procesul pe fond.
- În aceeași ședință am solicitat proba cu expertiza. Am solicitat expertizarea softului (SIMPV). Ați respins cererea, pe drept cuvânt. Și această probă este necesară și utilă în procesul pe fond.
- Am solicitat ca probă documentul prin care AEP certifică softul folosit de un serviciu secret, militarizat, condus de un general de brigadă (SIMPV). Ați refuzat proba. Deși, din punctul meu de vedere, ar fi fost utilă pentru o decizie legală și temeinică.
- Nu ați pus în discuție sesizarea Curții Constituționale pe care am invocat-o în cererea mea inițială, la care nu am renunțat.
- Am solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie a directorului general adjunct direcției generale juridice, ministerul afacerilor interne. Ați respins cererea deși legislația în vigoare nu-i permite unui director adjunct al unei direcții din cadrul MAI să abuzeze de funcție. Ați respins cererea deși ar fi trebuit să o admiteți dar să și sesizați parchetul. Argumente:
În fapt :
a) nu există o împuternicire legală pentru intervenția accesorie ;
b) nu există o aprobare ministrului afacerilor interne, anterior transmiterii către instanţa de judecată, a documentelor întocmite, în numele şi pentru acesta, cu ocazia formulării cererii de intervenție.
În drept :
a) ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007, Art. 7 alin. (1), (4), (5), Art. 8, Art. 11 alin.(1) ;
b) REGULAMENTUL din 19 mai 2011 (*actualizat*) de organizare și funcționare a Direcției generale juridice*)(actualizat până la data de 21 decembrie 2016*) – MAI, Art. 1 alin (1), (2), (3) și (5).
ÎN CONCLUZIE,
Ca sa răspund atât criticilor pro causa ale părților adverse, cât mai ales exigentelor procesual civile (art. 194 C.proc.civ.), rog Onorata Instanta sa aibă în vedere următoarele:
A. Obiectul cererii mele este SUSPENDAREA executării art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 631/2019, (Hotărârea nr. 631/ privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 712 din 29 august 2019), respectiv a art. 6 din Hotărârea de Guvern nr. 632/2019, (Hotărârea nr. 632/2019 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 712 din 29 august 2019).
B. Paratul în prezenta cauza nu poate fi decât Guvernul României, în calitate de emitent al celor doua acte administrative cu caracter normativ.
Pentru rigoare, precizez și adresa acestuia: Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București, cod postal 01179, CUI 4283422.
C. Motivarea cererii mele inițiale este implicită, chiar dacă nu este structurata tehnic, insa tot pentru rigoare, precizez motivele de fapt și de drept:
ÎN FAPT, intimatul-parat GUVERNUL ROMÂNIEI a adoptat cele doua Hotărâri, nr. 631 si 632, care au fost publicate in Monitorul Oficial al României nr. 712 din 29 august 2019), intrând astfel în vigoare și producând efecte juridice, inclusiv generând starea de înfrângere a drepturilor mele legitime și constituționale.
ÎN DREPT, am invocat dispozițiile Constituției României, ale Legii nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, republicată, ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente ale, ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si ale Codului de procedura civila, astfel cum sunt acestea in continuare menționate.
D. Referitor la interesul subsemnatei, vă invederez ca nu am făcut altceva decât să îmi apăr exercițiul unui drept constituțional, și anume dreptul de a alege, cu corolarul sau, dreptul de a vota. În condițiile țn care mi se aduce o atingere acestui drept, care în mod irefutabil îmi aparține, este născut, actual și recunoscut de art. 36 din Constituția României, înseamnă că pot întreprinde orice acte sau demersuri, inclusiv în contencios administrativ, pentru a-mi apăra acest drept fundamental.
Nu ma erijez în apărăratoare drepturilor altor persoane, DOAR încerc să îmi apăr exercițiul unui drept esențialmente democratic, care este practic strivit de cizma militara!
Dacă ați primi criticile SGG cum că nu aș avea interes în criticarea unie hotărâri de Guvern, ar însemna ca nu aș putea ataca în contencios administrativ NICIO HOTĂRÂRE DE GUVERN, pentru că această instituție nu emite sau adoptă DECÂT ACTE ADMINISTRATIVE NORMATIVE, ceea ce ar conduce la o inepție juridică, existând nenumărate cazuri de hotărâri de guvern desființate de instanța de contencios administrativ la cererea unor simpli cetățeni.
E. “CAZUL JUSTIFICAT“ este reprezentat tocmai de nelegalitatea perfida si neconstitutionalitatea prevederilor care implica un serviciu secret, militarizat (singurul serviciu secret care are drept director un general de brigadă și nu un civil), intr-o activitate eminamente democratica, astfel cum incercam sa aratam.
F. “PAGUBA IMINENTA” este reprezentata de ireversibilitatea procesului electoral care, odata parcurs si cu rezultate viciate prin implicarea unor factori necontrolati si necontrolabili de societatea civila, de alegatori, nu mai poate fi dat inapoi, paguba fiind definitiva.
Ori, principiul prevalentei preventiei fata de reparatie ar trebui sa primeze si in aceasta speta.
Dispozitiile de HG a caror executare solicit a fi suspendate intra in conflict direct atat cu prevederile Legii nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, republicată, precum si cu cele ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente,.
Astfel, desi este mentionat Serviciul de Telecomunicații Speciale la art. 110 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, atentie, la “DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE”, Guvernul Romaniei a adoptat cele doua Hotarari criticate prin adaugare la lege, intrucat norma de trimitere de la art. 120 din Legea nr. 208/2015 este clara si expresa: “Prevederile prezentei legi privind corpul experților electorali, secțiile de votare, Registrul electoral și listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum și referendumurilor naționale și locale.”
Prin urmare, dispozitiile art. 110, aflat la si altele in corpul legii, sunt considerate ca fiind “sediul materiei” si invocate de Guvern ca temei pentru implicarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) si in alegerea Presedintelui Romaniei.
G. In masura in care aceasta teza a aplicabilitatii dispozitiilor tranzitorii si finale ale Legii nr. 208/2015 in materia alegerii Presedintelui Romaniei este imbratisata de Onorata Instanta, v-am rugat sa luati act ca inteleg sa formulez exceptia de neconstitutionalitate a prev. art. 110 alin. (1), (3) si (4) coroborat cu art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare.
Nu ați pus în discuție acest capăt de cerere în ședința din data de 01 noiembrie 2019.
Textele de lege criticate sunt:
Art. 110. -
(1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale și al Institutului Național de Statistică, asigură implementarea și gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor și informațiilor din Registrul electoral și Registrul secțiilor de votare.
(2) Normele metodologice privind funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, selecția și desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secțiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.
(3) Pentru implementarea și funcționarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deținută de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de unitățile de învățământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicații Speciale.
(4) Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile de telefonie specială și de comunicații de voce și date, necesare birourilor și oficiilor electorale, precum și funcționarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat.
Art. 120.
Prevederile prezentei legi privind corpul experților electorali, secțiile de votare, Registrul electoral și listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum și referendumurilor naționale și locale.
Aceste texte intra in conflict direct cu prevederile art. 36, art. 81 alin. (1) din Constitutia Romaniei, care prevede expres:“Alegerea Președintelui (1) Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.”,
Insist, în conformitate cu Legea nr. 92 din 24 iulie 1996, privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, este ilegal ca alegerile democratice să fie arbitrate de o instituție militarizată, pe timp de pace. (Articolul 8);
H. Mai mult, nu există o decizie a CSAT, obligatorie în acest caz.
Pentru ca ne dorim sa fim o democrație europeana, am invocat prevederile și recomandările RAPORTULUI EXPLICATIV Adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), precum si Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ - adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002);
Am invocat și am depus Studiul PRINCIPALELE TIPURI DE NEREGULI CONSTATATE LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE DIN 26 MAI 2019, INVENTARIERE & EXEMPLIFICĂRI, autori Ionuț APAHIDEANU Dan ȘELARU, studiu care a fost depus la comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019 ;
Am solicitat să aveți în vedere că însuși Parlamentul României are o suspiciune rezonabilă privind implicarea STS în alegeri, dovadă fiind comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019, la http://www.cdep.ro/pdfs/comisii/ROFComisie26052019.pdf fiind precizate obiectivele comisiei.
Am depus documente (aproximativ 180 de pagini) care suțin și în fapt, și în drept, cererea mea.
Veți putea motiva că toate acestea sunt pertinente și necesare pentru o acțiune pe fond. Corect. Dar dumneavoastră trebuie să ”pipăiți” fondul. Aceasta este motivația depunerii lor la dosarul cauzei.
Nu in ultimul rand, Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, publicată în Monitorul Oficial nr. 169 din 30 iulie 1996 nu permite implicarea acestui serviciu secret militarizat în procesul democratic al alegerilor (Art. 1, alin. (4), (5); Art. 3; Art. 5; Art. 6; Art. 13);
Prin suspendarea în parte a executarii prev. Art. 5 din HG 631/2019 și respectiv a art. 6 din HG 632/2019, alegerile se vor putea desfășura la termenele stabilite, eliminarea tabletelor din procesul de votare nefiind un motiv de amânare a alegerilor.
Față de cele arătate mai sus vă rog ca, prin hotărârea ce veți pronunța, să dispuneți suspendarea în parte a executarii prev. Art. 5 din HG 631/2019 și respectiv a art. 6 din HG 632/2019,
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în fond.
Cristiana-Irina Anghel,
04.11.2019
DOMNULUI PREȘEDINTE AL CURȚII DE APEL CRAIOVA
