Premium
Un studiu realizat de Expert Forum şi Greenpeace România arată că România a alocat aproape 18 miliarde de lei, bani publici proveniţi din diverse surse – buget local şi fonduri europene – pentru realizarea unor reţele de gaze care duc la creşterea consumului de gaz, sumă la care se adaugă alte peste 3,5 miliarde de lei în facilităţi care produc energie electrică pe bază de gaz.
Studiul recomandă autorităţilor ”reconsiderarea de urgenţă a planurilor de creştere a consumului de gaze prin extinderea reţelelor şi instalarea de capacităţi de energie electrică pe gaze” şi alocarea de resurse pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor, încălzire verde, modernizarea reţelelor de energie electrică şi investiţii în sisteme de încălzire centralizată moderne.
Studiul ”5 mituri despre gaz care duc România în derivă energetică” - o analiză realizată de Expert Forum la solicitarea Greenpeace - arată că România a făcut ”alocări de bani publici pentru creşterea consumului de gaze” în cuantum de 17.768.250.000 doar pentru reţele de gaz natural, potrivit News.ro.
Astfel, conform analizei, cea mai mare sumă, de 13 miliarde de lei, a fost alocată tuturor judeţelor ţării din PNDL.
Sursa citată precizează că fonduri pentru extindere şi înfiinţarea reţelelor de alimentare cu gaz au fost alocate şi din programe finanţate din fonduri europene precum POIM, PNRR şi PODD.
Totodată, 3,6 miliarde lei au fost alocaţi unor facilităţi care produs energie electrică pe bază de gaz, studiul dând exemplele Complexului Energetic Oltenia, al unor CET pe gaze şi al capacităţii de cogenerare de la Motru.
Analiza publicată de Greenpeace cataloghează drept ”mituri” ideile conform cărora cărbunele trebuie înlocuit cu gaze, pentru că energia verde este intermitentă, gazele sprijină decarbonarea sectorului energetic şi al termoficării, fiind doar un combustibil de tranziţie, gazele naturale oferă mai multă securitate energetică decât energia regenerabilă, energia electrică pe gaze este mai ieftină decât cea produsă din surse regenerabile şi energia electrică pe gaze generează mai multe locuri de muncă decât cea regenerabilă.
Studiul recomandă ”reconsiderarea de urgenţă a planurilor de creştere a consumului de gaze prin extinderea reţelelor şi instalarea de capacităţi de energie electrică pe gaze”.
”Pur şi simplu, preţurile gazului vor rămâne probabil prea mari în următorii 5-10 ani pentru ca gospodăriile din mediul rural să se branşeze la noile reţele, iar gazul din Marea Neagră, chiar dacă va intra integral în piaţă, abia poate reduce importurile pentru următorii 10-15 ani la consumul de azi. Investiţiile în infrastructura de gaze au durate de viaţă foarte lungi, 50-60 de ani pentru reţele şi 30 de ani pentru centralele electrice. Întrucât România nu are strategie pe hidrogen, nu se pune problema să fie construite doar cu speranţa că va exista suficient hidrogen în piaţă cât să poată fi folosite şi după 2030-2035”, arată analiza Expert Forum.
Acelaşi document precizează că ”pentru a obţine realmente un beneficiu pentru consumatorii casnici din mediul rural, sumele care se investesc în reţelele de gaze, de pildă cei 13 miliarde RON alocaţi din programul Anghel Saligny, ar trebui redirecţionaţi pentru anveloparea clădirilor din mediul rural şi, eventual, schimbarea sobelor actuale cu centrale pe biomasa mai eficiente, acolo unde este cazul”.
”Eficienţa energetică în clădiri ar creşte substanţial calitatea locuirii în mediul rural, mai curând decât reţele de gaze la care e foarte posibil să nu se branşeze tocmai consumatorii care nu îşi permit facturile mari la gazele naturale”, mai arată analiza.
În plus, autorii studiului consideră că accelerarea investiţiilor în energia electrică din surse regenerabile ”nu necesită neapărat scheme suplimentare de sprijin faţă de ce există deja în PNRR sau alocări suplimentare de bani de la buget”, arătând că de mai mulţi ani există interes privat semnificativ în investiţii în energia regenerabilă chiar fără sprijin, dacă se înlătură actualele bariere în calea investiţiilor.
”Aceste bariere constau în dificultatea încheierii contractelor în mod liber pe piaţă, instabilitatea legislativă, durata autorizaţiilor necesare şi problema accesului la reţea. Principalele investiţii pe care trebuie să se concentreze statul, prin sume de bani disponibile în Programele Operaţionale, PNRR, Fondul de Modernizare sau în reglementările de tarif sunt investiţiile în creşterea capacităţii, digitalizarea şi modernizarea reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice”, precizează studiul.
