stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Ce a discutat Klaus Iohannis cu Donald Tusk, la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat luni că România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora, arătând că nu trebuie puse în discuţie drepturile românilor din Marea Britanie la prestaţii sociale.

"Referitor la cea de a patra secţiune a pachetului (n.r. - propus de preşedintele Consiliului European), Libertatea de mişcare şi beneficiile sociale, vom susţine în continuare importanta respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuţie drepturile cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea ce priveşte accesul la prestaţiile sociale", a spus Iohannis în conferinţa comună cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Citeşte şi: Antena 3 și Antena 1 sunt EVACUATE de ANAF! Mihai Gâdea: 'Noi de ce nu putem plăti chirie?'

El a explicat că în pachetul cu privire la Marea Britanie care va fi discutat la Consiliul European de la sfârşitul săptămânii se propune crearea unui mecanism de salvgardare, care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestaţii sociale specifice acestei ţări pentru lucrătorii cetăţeni ai Uniunii care doresc să intre pe piaţa muncii.

"Am subliniat că pentru România este important în primul rând ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepţional şi cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente", a afirmat şeful statului.

Citește și: Decizie RADICALĂ luată de Nicolae Păun: Ce a făcut deputatul pe care DNA îl vrea arestat

Conform şeful statului, trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.

Șeful statului va participa în perioada 18-19 februarie la reuniunea Consiliului European şi la summitul Partidului Popular European.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună seara! Sunt bucuros să îl avem oaspete astăzi, la Bucureşti, pe domnul Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European.

În cadrul întâlnirii de astăzi am discutat două subiecte de mare importanţă care se află pe agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European din 18 şi 19 februarie, la sfârşitul acestei săptămâni, şi anume, renegocierea relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană şi, evident, am discutat şi pe fenomenul de migraţie.

Am dezbătut, în primul rând, propunerile făcute de Preşedintele Tusk, în 2 februarie, cu privire la renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Aceste propuneri au fost negociate intens în ultimele zile la Bruxelles, de către toate statele membre ale Uniunii, precum și în diferite formate, în special bilaterale.

România, după cum știți, s-a angajat de la început cu bună credință în aceste negocieri. Am exprimat constant o deschidere pentru identificarea de soluții pertinente, pentru că noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul Uniunii Europene.

Uniunea Europeană are nevoie de Marea Britanie şi Marea Britanie are nevoie de Uniunea Europeană, aceasta este poziţia noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile.

De o manieră generală, obiectivele de reformă a Uniunii Europene conţinute în pachetul propus de Președintele Tusk sunt convergente cu viziunea și interesele României.

Considerăm, însă, important ca soluţiile care urmează să fie agreate să se bazeze pe valori fundamentale și pe principiile europene. Acest lucru este în interesul proiectului european în ansamblul său.

După cum se ştie, pachetul propus de Preşedintele Tusk conține patru domenii - guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate, precum şi libertatea de mişcare şi beneficiile sociale.

În ceea ce privește formulele de compromis identificate pentru primele trei domenii, am arătat că suntem dispuşi să susținem propunerile prezentate. Vom căuta, de asemenea, să manifestăm flexibilitate pentru eventuale detalieri necesare pentru acomodarea diverselor poziţii care s-ar putea să apară în cadrul discuțiilor de joi şi vineri.

Referitor la cea de-a patra secţiune a pachetului - libertatea de mişcare şi beneficiile sociale - vom susţine în continuare importanţa respectării principiilor fundamentale privind libera circulaţie a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Nu trebuie să fie puse în discuție drepturile cetățenilor români care lucrează în Marea Britanie sau în alte state membre în ceea privește accesul la prestațiile sociale.

Pachetul propune crearea unui mecanism de salvgardare care ar permite limitarea pentru scurt timp a accesului la anumite tipuri de prestații sociale, specifice Marii Britanii, pentru lucrătorii - cetățeni ai Uniunii care doresc să intre acolo pe piața muncii.

Am subliniat că pentru România este important, în primul rând, ca mecanismul de salvgardare să fie nediscriminatoriu, să aibă un caracter excepțional și cât mai limitat în timp. Aplicarea acestuia trebuie să se facă pe baza unor justificări pertinente.

Totodată, am susţinut că trebuie evitată aplicarea arbitrară a acestor măsuri şi asupra altor categorii de beneficii şi să se ia în calcul numai prestaţiile necontributive.

Cea de a doua propunere se referă la posibilitatea, oferită statelor membre, de indexare a alocațiilor pentru copii, în situația în care copiii nu se află cu părinții în statul în care aceștia lucrează.

Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetăţenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare să nu se poată extinde către alte prestații sociale.

Am arătat că este important ca aplicarea celor două mecanisme să nu se facă retroactiv, astfel încât să nu fie afectaţi cetăţenii care lucrează deja pe piaţa muncii din respectivul stat membru gazdă. Astfel, aceste mecanisme ar urma să se aplice numai celor nou intraţi pe piaţa muncii, după intrarea în vigoare a acestor măsuri.

Suntem interesați ca tot acest exercițiu să contribuie la îmbunătățirea funcționării Uniunii. Întregul pachet pe care sperăm că îl vom adoptata la sfârșitul acestei săptămâni, la Bruxelles, intra în vigoare numai după ce Marea Britanie confirmă oficial, pe baza rezultatului viitorului referendum, dorința de a-și păstra statutul de membru al Uniunii Europene.

Am avut, de asemenea, şi un schimb de opinii pe marginea situaţiei generate de fluxurile migratorii din Uniunea Europeană. Aceasta continuă să fie o provocare majoră pentru Uniune şi, cel mai probabil, va continua să fie pentru mult timp de acum înainte.

Am subliniat, în acest context, că România doreşte să contribuie în mod constructiv la găsirea de soluţii pentru această criză. Ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde şi nu doar combătute efectele.

Accentul trebuie pus pe implementarea deciziilor deja luate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a graniţelor externe ale Uniunii Europene dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi de tranzit. În acest context, este necesară implementarea cât mai rapidă a Planului de acţiune Uniunea Europeană - Turcia.

De asemenea, am subliniat că o politică eficientă de returnare a persoanelor care nu sunt îndreptăţite să beneficieze de azil trebuie să reprezinte o componentă esențială a procesului de gestionare a fenomenului migratoriu.

Pe de altă parte, am exprimat speranţa că statele membre vor depune toate eforturile necesare pentru păstrarea Spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene. În ciuda contextului actual, care a determinat anumite state membre să reintroducă controalele la graniţele interne Schengen, sperăm că acestea vor fi temporare şi excepţionale, astfel încât să nu fie afectată libertatea de mişcare în interiorul Uniunii Europene. Vă mulțumesc! Domnule Preşedinte, aveţi cuvântul!”

Președintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: „Vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte! Bună seara! Mai întâi doresc să vă mulţumesc, domnule Preşedinte Iohannis, pentru ospitalitate şi pentru că m-aţi primit în atât de scurt timp aici, la Bucureşti!

Întâlnirea noastră de astăzi face parte din runda finală de consultări înainte de Consiliul European. Va fi un Summit crucial, cu cele mai mari două provocări la adresa viitorului Uniunii Europene de pe agendă, statutul de membru al Regatului Unit în Uniunea Europeană și criza migrației. Nu ne putem permite să eșuăm pe niciunul din aceste subiecte.

Voi începe cu Marea Britanie. Negocierile acestea sunt dificile, dar extrem de importante. În joc se află statutul de membru al Marii Britanii în Uniunea Europeană, o chestiune asupra căreia numai poporul britanic va putea și va decide. În joc este și viitorul Uniunii Europene, unde va trebui să decidem cu toții, și unde nu putem și nu vom face compromisuri asupra libertăților și valorilor fundamentale. În acest spirit, am elaborat propunerea mea pentru un nou acord pentru Marea Britanie în Uniunea Europeană. Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate, pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un așa-numit mecanism de tip „frână de urgență” pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și, de asemenea, noțiunea unei Uniuni mai integrate.

În România, ca și în alte țări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată! Mecanismul de salvgardare, cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat să se aplice cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută, în același timp, Marea Britanie să își rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale.

După discuțiile mele de astăzi cu Președintele Iohannis, cu Premierul Cameron și cu Președintele Hollande, și înaintea întâlnirilor mele cu Premierul Tsipras, cu Premierul Sobotka și cu doamna Cancelar Merkel de mâine, am un singur comentariu. Acesta este un moment critic. Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre! E natural ca în negocieri, pozițiile să devină mai ferme pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real, deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să îl abordăm cu atenție. Ceea ce s-a rupt, nu poate fi reparat.

Mă voi referi pe scurt la migraţie, aspect pe care l-am discutat azi cu Preşedintele Iohannis. Criza migraţiei, cu care ne confruntăm acum, ne testează uniunea până la limită. În această săptămână, îmi doresc ca liderii să se angajeze într-o discuţie sinceră cu privire la locul unde ne aflăm pe toate elementele de strategie. Cel mai important este protecţia frontierelor noastre externe, pentru a controla afluxul de migranţi. Similar, trebuie să accelerăm revenirea migranţilor din motive economice. Trebuie să creştem asistenţa umanitară la adresa ţărilor vecine Siriei, trebuie să ne asigurăm că acordul nostru cu Turcia funcţionează şi duce la o scădere semnificativă a numărului de sosiri, ceva ce încă aşteptăm să se întâmple. Trebuie să ne ocupăm urgent de situaţia umanitară a migranţilor din Grecia şi a celor de pe ruta Balcanilor de Vest. Prin urmare, mă tem că avem foarte mult de lucru.

Împreună, ca o uniune, va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a depăşi toate provocările. Vă mulţumesc pentru abordarea dumneavoastră constructivă, care ar trebui să ne permită să mergem mai departe împreună.

Vă mulţumesc!”

Vezi şi: ANAF a ajuns la Antena 3: ”Au venit să ne scoată din sediu”

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.