Premium
HotNews:
Klaus Iohannis si sotia au facut joi seara, la Ambasada Romaniei din Berlin, o baie de multime prelungita, semn de relaxare dupa o zi plina. Totusi, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a oferit in conferinta de presa mari motive de optimism. N-a facut promisiuni pe tema sustinerii aderarii Romaniei la Schengen, nu a angajat termene. Dar asta oficial. Neoficial, cam toata delegatia romaneasca a afisat relaxarea presedintelui si s-a declarat incantata de discutiile de la Berlin... Surse diplomatice au declarat pentru HotNews.ro ca Angela Merkel ar fi manifestat disponibilitate pentru a sustine integrarea Romaniei in Schengen, intr-o prima faza, cu spatiul aerian. Germania si Franta ar fi vorbit deja cu Comisia Europeana pe tema Schengen. Trebuie gasita insa o solutie si pentru Bulgaria, i-ar fi spus Merkel presedintelui Iohannis, cu explicatia ca o eventuala decuplare ar arunca si mai mult vecini din sud in bratele Rusiei lui Putin. Ideea unei eventuale decuplari de Bulgaria a aparut inca de la precedenta vizita la Paris... In acest context, Klaus Iohannis ar fi avut grija sa menajeze sensibilitatile regionale. I-ar fi spus Angelei Merkel ca nu priveste Moldova ca pe o colonie romaneasca, un mesaj bine primit de cancelarul german... Al doilea potential castig al vizitei oficiale la Berlin: Romania spera sa faca din Berlin un partener pe termen lung in politica externa. Ar insemna, intr-adevar, o deviere a axei Washington-Londra-Bucuresti pe la Berlin. “Ar fi o resetare a relatiilor cu Germania”, a explicat pentru HotNews.ro un diplomat roman. Altfel spus, Romania n-ar mai fi doar tara pe care americanii pot conta, ci pe care si nemtii s-ar putea, la o adica, bizui. Sau cel putin asta isi propune Romania sa sa fie. In treacat fie spus, nominalizarea unui politician pro-german la sefia SRI consolideaza aceste perceptii. Delegatia Romaniei s-a aratat extrem de incantata de potentialul castig politic, considerat fara precedent dupa 90 incoace. Entuziasmul vine dupa o ora de discutii oficiale plus zece minute de tete-a-tete Iohannis-Merkel. Sa notam, totusi, ca este prima vizita la Berlin si ca poate fi considerata mai degraba o tatonare reciproca.
Evenimentul Zilei:
Liderii social-democrați și-au pus cenușă în cap și au promis că haosul de la alegerile din Diaspora nu se va mai repeta. Ponta nu știa ce explicații să mai inventeze. A sacrificat doi miniștri de Externe, pe Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu. Votul prin corespondență sau/și electronic părea că devenise o prioritate. „A fost greşeala noastră, a mea, a Ministerului de Externe”, spunea Ponta, în decembrie, pe vremea când DNA începuse să ancheteze modul în care au fost sabotate alegerile din străinătate, iar Marian Vanghelie amenința că va dezvălui complotul din spatele acestui sabotaj... A trecut spaima și nu s-a mai întâmplat nimic. Ministerul de Externe ar trebui să pregătească un ante-proiect, dar acesta nu a apărut. Nici Autoritatea Electorală Permanentă nu a propus nimic concret. Dimpotrivă, apar tot felul de justificări și explicații de ce nu se poate. Se vehiculează tot mai mult ideea că este ușor să fraudezi votul prin corespondență, că nu există sisteme de siguranță. Șmecheria pe care vor să o inventeze liderii PSD este să-i oblige pe românii din Diaspora să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență sau electronic. Ei știu că asta nu se va întâmpla, că foarte puțini cetățeni aflați peste hotare se vor prezenta, cu câteva luni înainte de alegeri, la ambasade pentru a fi luați în evidență. În paralel, PSD a mai făcut un gest de nesocotire a celor peste 3,5 milioane români din Diaspora: numărul deputaților care îi vor reprezenta rămâne de patru, iar colegiile senatoriale pentru străinătate sunt doar două. Teoretic, avem 900.000 de alegători din străinătate la un deputat și 1,75 milioane pentru un senator. Rata de reprezentare, pentru circumscripțiile din România, este de circa 70.000 de votanți al un deputat și circa 150.000 la un senator. În realitate, un deputat poate fi ales, în țară, cu 20-25.000 de voturi. În schimb, dacă ne uităm pe prezența de la turul doi al prezidențialelor, în Diaspora s-au prezentat circa 377.000 de alegători.
RFI:
