Ce vrea să facă Iohannis cu România sau despre tactica ceaiului de mușețel

Autor:

Publicat: 01/04/2015 23:16

Romania Libera:

Klaus Iohannis are meritul de a fi redus tensiunea din societate – certurile permanente dintre președinte și premier au încetat, dar ce a pus în locul lor? Liniștea și speranța nu sunt suficiente pentru ca lucrurile să meargă înainte. Președintele se arată neputincios în fața lui Victor Ponta și recunoaște că prim-ministrul nu l-a consultat în legătură cu noul Cod Fiscal. Proiectul acestui document a fost public și nimic nu l-ar fi împiedicat pe Iohannis să-l cheme pe Victor Ponta la Cotroceni la o discuție, să organizeze o dezbatere cu specialiști la sediul Președinției, să pună într-un fel sau altul presiune asupra Guvernului în așa fel încât să-l descurajeze să meargă înainte cu acest proiect care ar putea da peste cap economia autohtonă... Klaus Iohannis nu poate ajunge prea departe doar refuzând cu obstinație să repete lucrurile pe care le făcea Traian Băsescu. Oglinda retrovizoare e importantă dacă dai cu spatele, dar dacă vrei să mergi înainte trebuie să știi încotro vrei să o apuci. A nu spune niciodată nimic despre Rusia, nici măcar după ce te-ai întâlnit cu președintele Turciei, nu e o virtute în sine, mai ales când există un conflict cald în Marea Neagră. Tactica ceaiului de mușețel, care „nici nu drege, nici nu strică“, e bună doar atunci când nu vrei să faci nimic sau când îți imaginezi că lucrurile se rezolvă singure.

Hotnews:

Deocamdată, fiind doar de 100 de zile preşedinte, Klaus Iohannis nu poate fi judecat prea aspru. Cu toate astea, semnele de început sunt oarecum îngrijorătoare. Un exemplu rapid: în timpul discursului de la Cotroceni, preşedintele Iohannis s-a scuzat că „nu toate proiectele au putut începe concomitent. Mă refer în special la (...) structurarea unui mecanism de dezbatere pe educaţie şi pe sănătate”. Au trecut 100 de zile şi Klaus Iohannis încă nu şi-a numit în echipă consilieri pe educaţie şi sănătate... Dar nu Iohannis este cel care se pregăteşte să serbeze trei ani de guvernare. Da, atât a trecut de când Victor Ponta şi-a numit guvernul „cel mai cinstit din istorie”. 14 miniştri penali sau cu probleme de integritate mai târziu, şi Victor Ponta reuşeşte să se agaţe în continuare de fotoliul de premier. Trei dintre miniştrii numiţi de Victor Ponta sunt în arest, iar doi au fost deja condamnaţi definitiv. În orice ţară normală, Victor Ponta ar fi trebuit de mult timp să demisioneze. În România, a fost penalizat „doar” de alegători, pierzând categoric alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, Victor Ponta rezistă în fruntea guvernului României, dar nu datorită iscusinţei sale politice, ci a sistemului care face tot ce poate pentru a-l menţine la putere... Au trecut trei ani de guvernare Ponta şi România continuă să fie o ţară fără autostrăzi, o ţară cu spitale publice proaste din care cei mai mulţi medici fug, o ţară cu profesori plătiţi mizerabil şi în care se încearcă desfiinţarea puţinelor instituţii performante din educaţie, o ţară în care cei mai mari evazionişti fiscali nu sunt privaţii, ci marile companii deţinute de stat.

Ziarul Financiar:

Visul declarat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan este de a aduce economia în rândul primelor zece din lume până în 2023, iar ca şef al statului şi-a construit un simbol pe măsura ambiţiilor: cel mai mare palat rezidenţial din lume, o clădire cu 1.000 de camere şi de patru ori mai mare decât Versailles. Investiţia, inaugurată anul trecut, a costat aproape 400 de milioane de euro, aceasta în condiţiile în care, deşi economia creşte (sub proiecţii), PIB-ul per capita scade, Turcia are una dintre cele mai scăzute rate de angajare din OCDE, iar densitatea autostrăzilor, sistemul circulator al unei economii, este de 2,6 km la 1.000 km pătraţi. Spre comparaţie, în România densitatea este de 2,9 km, în timp ce media zonei euro este de 17 km. Marţi, în plin miniturneu al şarmului lui Erdogan prin Europa de Est (prin Slovacia, Slovenia şi România), Turcia a fost paralizată de o masivă pană de curent. Nu a fost scutit nici Istanbulul, o metropolă cu o populaţie cât o ţară: 15 milioane de locuitori. De câteva zile Istanbulul se confrunta cu mici pene de curent, dar nimic de o asemenea amploare. Turcia a devenit o ţară fără trenuri, fără metrou, fără semafoare, cu oameni blocaţi în lifturi. Spitalele şi fabricile au rămas fără curent. A fost cea mai mare pană de energie electrică de după cutremurul din 1999, în care au murit 17.000 de persoane, notează Hurriyet. Singura provincie care a rămas neafectată a fost una alimentată din… Iran.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!