Premium
Deși Victor Ponta declară că este bun prieten cu Calin Popescu Tăriceanu și adversar înverșunat al lui Emil Boc, totuși nu a putut ascunde adevărul despre situația finanțelor publice ale României din perioada 2007-2011. Situația finanțelor publice a României din perioada 2007-2011 este cuprinsă în Programul de Convergență al României întocmit și trimis de Guvernul Ponta în aprilie 2015 Comisiei Europene.
Potrivit acestui program Guvernul Ponta susține că „În perioada 2009-2011 România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmare a consecințelor crizei economico-financiare și a politicilor fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creșterea și stabilitatea economică. Implementarea măsurilor de consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetat și îmbunătățirea finanțelor publice.”
Guvernul Ponta recunoaște că România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare în perioada 2009-2011 ca urmare a efectelor crizei economico-financiare dar și a politicilor fiscal-bugetare nesănătoase aplicate în perioada 2007-2008. Politicile fiscal-bugetare aplicate în perioada 2007-2008 s-au concretizat în majorarea cheltuielilor publice în mod nesustenabil din punct de vedere financiar, având ca efect înregistrarea unui deficit excesiv de către România, greu de finanțat în perioada 2009-2010. Guvernul Ponta apreciază măsurile de consolidare fiscală luate în perioada 2010-2011, susținând că aceste măsuri „au avut ca efect reducerea deficitului bugetat și îmbunătățirea situației finanțelor publice”.
Ca urmare a acestor măsuri luate în perioada 2010-2011, România a reușit în anul 2011 să iasă din recesiune economică, înregistrând o creștere economică de 1,1% după ce în anul 2009 a înregistrat o cădere economică de 7,1%.
Un alt document al Guvernului Ponta prin care se recunoaște necesitatea luării măsurilor pentru reducerea deficitelor mari din perioada 2009-2011 îl reprezintă „Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015”. În acest document se precizează că în 2010 s-au luat măsuri dure dar necesare fără a preciza ce masuri ar fi luat Guvernul Ponta dacă se confrunta cu consecințele crizei economico-financiare și a politicilor pro-ciclice aplicate în perioada 2007-2008.
Guvernul Ponta recunoaște cu subiect și predicat că politicile fiscal-bugetare luate de Guvernul Tăriceanu în perioada 2007-2008 au fost greșite deoarece au avut ca efect intrarea României în procedura de deficit excesiv și au afectat stabilitatea finanțelor publice.
La aceleași concluzii a ajuns și Consiliul Fiscal și anume: „prociclicitatea politicii fiscal bugetare în perioada 2007-2008 a epuizat spațiul fiscal necesar pentru stimularea economiei în perioada de recesiune conducând la necesitatea reducerii deficitului bugetar în perioada crizei și la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare”. Conform acestor concluzii România era obligată în perioada 2009-2011 să ia măsuri de reducere a deficitului bugetar deoarece acesta nu putea fi susținut financiar.
Cred că Victor Ponta a avut mustrări de conștiința atunci când a întocmit „Programul de Convergență pe 2015” și „Strategia Fiscal Bugetară pe 2013-2015” prezentând în aceste documente realitatea finanțelor publice din perioada 2007-2011 știind că în anul 2009 când PSD a fost la guvernare a blocat o serie de măsuri fiscal-bugetare care aveau ca efect ieșirea României din recesiune. Dacă aceste măsuri ar fi fost luate în 2009 românii le-ar fi suportat mult mai ușor față de măsurile luate în 2010.
Un alt motiv al prezentării situației reale a finanțelor publice ale României în perioada 2007-2011 poate fi recunoștința al lui Victor Ponta față de Guvernul Boc pentru că a preluat guvernarea României pe creștere economică, cu o imagine bună pe piețele financiare, un deficit bugetar de 1,9% din PIB și o rezervă în trezorerie de aproximativ 5 miliarde de euro.
M-aș fi bucurat dacă în anul 2010 ministrul de Finanțe Sebastian Vlădescu ar fi găsit alte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și îmbunătățirea finanțelor publice în locul tăierii salariilor și a majorării TVA-ului. În urma luării acestor măsuri România a ieșit din recesiune, a fost posibilă majorarea unor categorii de pensii și reîntregirea salariilor în proporție de 15% începând cu 1 ianuarie 2011 de către Guvernul Boc. Totodată România a reușit începând cu anul 2011 sa-și recâștige credibilitate pe piețele financiare Europene și pe cele din Statele Unite reușind contractarea de împrumuturi pe termen lung cu dobânzi reduse.
