Premium
Evenimentul Zilei:
Declarația lui Klaus Iohannis (privind aducerea PNL la guvernare în perioada următoare, n.r.) are toate datele de a ne lăsa cu gura căscată. Din mai multe motive: - Despre parvenirea PNL la Guvernare după cîștigarea Președinției, Klaus Iohannis a avut pînă acum o poziție pe care cei de la bodega din marginea șoselei naționale ar compara-o cu produsul mult invocat al boului. În campanie a susținut că nu se pune problema să aducă PNL la Guvernare, deoarece asta nu intră în atribuțiile prezidențiale. La un moment dat, probabil îmboldit de ghionturile politrucilor din partid, a admis c-ar putea schimba Guvernul Ponta. După scrutin, în replică la chemarea lui Vasile Blaga la răsturnarea Guvernului, Klaus Iohannis a precizat că abia după alegerile din 2016 se va pune problema. - Klaus Iohannis a cîștigat scrutinul angajîndu-se că va fi un președinte de tip arbitru și, prin urmare, deasupra bătăliilor politice dintre partide. Normal ar fi fost ca el să răspundă, dacă ziariștii de la Reuters l-au întrebat, firește, că schimbarea majorității parlamentare nu se numără printre preocupările sale ca președinte. Invocînd ca problemă principală a debutului său de mandat schimbarea majorității parlamentare pentru a aduce la putere PNL, Klaus Iohannis și-a contrazis flagrant angajamentul din campanie: Cel potrivit căruia va fi un altfel de președinte.
Digi24:
Cu patru zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, opţiunile de vot confirmă actuala configuraţie a topului politic.Conform sondajelor de opinie, pe primul loc ar fi Partidul Comunist condus de Vladimir Voronin, urmat de Partidul Liberal-Democrat, al fostului premier Vlad Filat. Pe locul al treilea este Partidul Democrat, condus de Marian Lupu. Pe de altă parte, un sondaj IMAS realizat pe 18-19 noiembrie arată că pentru aderarea la UE ar vota 51% dintre moldoveni. Dar 50% ar vota împotriva aderării la NATO. În schimb, în cazul unei ipotetice invazii ruseşti, 50% dintre moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi, 21% s-ar îngrijora într-o oarecare măsură şi 24% spun că nu ar fi afectaţi. Sunt date care conturează orientarea generală pro-europeană a populaţiei de peste Prut, care păstrează însă şi un sentiment de teamă faţă de Federaţia Rusă.
RFI:
