PMP cere convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene

Partidul Mişcarea Populară solicită convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Ucraina să reconsidere adoptarea noii legi a învăţământului şi să o modifice astfel încât dreptul minorităţii române din ţara vecină de a avea educaţie în limba maternă să fie respectat.

Demersul PMP vine după ce astăzi, Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au respins solicitarea grupurilor parlamentare ale PMP privind convocarea unei şedinţe de plen reunit pentru a discuta situaţia comunităţii româneşti din Ucraina, în urma adoptării de către această ţară a noii legi a educaţiei.

“PSD şi ALDE nu au nicio tragere de inimă atunci când vine vorba de susţinerea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor, şi asta se vede din reacţia neputincioasă a guvernului şi din comportamentul iresponsabil al majorităţii parlamentare faţă de procesul stalinist, în curs de desfăşurare, de deznaţionalizare a celor 500.000 de români din Ucraina. Cerem preşedintelui să intervină, prin mecanismele pe care le are la dispoziţie, pentru apărarea drepturilor etnicilor români din Bucovina de Nord, Maramureșul istoric și Basarabia de Sud (regiunea Odessa). Partidul Mişcarea Populară solicită convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a determina Ucraina să reconsidere adoptarea noii legi a învăţământului şi să o modifice astfel încât dreptul minorităţii române din ţara vecină de a avea educaţie în limba maternă să fie respectat”, a declarat Eugen Tomac, preşedinte executiv al PMP.

PMP susţine că modificările legii educaţiei din statul vecin încalcă şi Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat la Constanţa, la 2 iunie 1997. Conform PMP, în intervalul 1924-2017, administraţia din Ucraina a lichidat 205 şcoli cu predare în limba română, din cele 282 câte au existat istoric, în tot atâtea localităţi cu populaţie românească. În ultimii 93 de ani, statul ucrainean sovietic sau post-sovietic a lichidat şcolile cu predare în limba minorităţii române într-un ritm mediu de 2,2 şcoli anual.

Comisia Mixtă Prezidenţială Româno-Ucraineană a fost constituită în 2006, în baza unui protocol semnat de preşedinţii Traian Băsescu şi Viktor Iuşcenko. Obiectivul principal al creării Comisiei a vizat impulsionarea progresului pe principalele teme de interes ale agendei bilaterale. Conform Ministerului Afacerilor Externe din România, cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis la Kiev, la 17 martie 2015, s-a stabilit reluarea întâlnirilor Comisiei. La 21 aprilie 2016, cu ocazia vizitei preşedintelui Petro Poroşenko în România, a fost semnat Protocolul privind relansarea activităţii Comisiei.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat săptămâna trecută o nouă lege a educației care privează minorităţile etnice (români, maghiari, ruși, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie posibilă doar în grădinițe și școli primare. Legea a fost trimisă spre promulgare la Preşedintele Ucrainei, Petro Poroșenko.