Premium
Europarlamentarul Laszlo Tokes, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), acuză Guvernul României de faptul că i-ar provoca, prin deciziile sale, pe secui şi pe maghiari.
"Guvernul României ne provoacă pe secui şi unguri prin acele măsuri antimaghiare din ultimii ani, prin proiecte de legi antimaghiare, prin atrocităţi împotriva tinerilor maghiari din Târgu Secuiesc sau primarilor celor mai mari oraşe secuieşti. Refuzăm această atitudine a majorităţii şi a guvernului majoritar, dorim să devenim din asupriţi şi din cetăţeni şi comunităţi de gradul doi ai României, parteneri ai majorităţii, ai Guvernului", a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Laszlo Tokes.
El a mai spus că "ar trebui să se formeze o relaţie normală de parteneriat între Guvernul României şi comunitatea maghiară, o relaţie de parteneriat între majoritate şi minoritate, şi sistemul de autonomie să fie cuprins în sistemul social general democratic, pentru că această instituţie democratică, autonomia, are locul în structura generală democratică a unei ţări democratice".
Laszlo Tokes a amintit de faptul că a propus, de la începutul anului 1990, o masă rotundă naţională româno-maghiară, unde să se discute problemele minorităţilor şi să se cadă de acord asupra lor.
"Aceasta ar trebui să fie reprezentativă, nu una între UDMR şi Guvern, ci una mai largă, reprezentativă. Scopul nostru al CNMT, al CNS, al partidelor aliate, ar fi desăvârşirea schimbării de regim început în 1989 în direcţia politicii minoritare a ţării. Sistemul democratic din România ar trebui să cuprindă şi politica minoritară. Nu prea am realizat revendicările de la început, uneori bântuie ceauşismul în această relaţie", a completat Laszlo Tokes.
La conferinţa susţinută de acesta au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Szilagyi Zsolt, precum şi Marc Gafarot i Monjo, reprezentantul Partidului Democrat Catalan, Gunther Dauwen, directorul Alianţei Libere Europene (European Free Alliance - EFA), şi reprezentantul Partidului Naţional Basc, Jose Mari Etxebarria.
