Premium
83% din volumul de plasmă colectată în Europa este acoperit doar de 7 țări din 27. Dintre acestea, trei (Italia, Spania și Franța) colectează plasmă doar pentru uz intern, în timp ce celelalte patru (Germania, Austria, Cehia și Ungaria) colectează și pentru uz extern, se arată în Raportul „Plasmă pentru România – Soluții fezabile și modele internaționale”, publicat de Observatorul Român de Sănătate.
Germania, Austria, Cehia și Ungaria sunt și singurele țări europene care utilizează surse de colectare multiple – publice și private – furnizând mai mult de jumătate din volumul de plasmă la nivelul UE. Acest fapt demonstrează că, prin utilizarea surselor publice și private, capacitatea de colectare și implicit volumele de plasmă pentru fracționare cresc.
„În general, cu cât un sistem este mai descentralizat, cu atât volumele de plasmă colectate sunt mai mari. Această legătură directă este mai accentuată pentru țările în care ambele tipuri de actori, publici și privați, colectează plasmă pentru fracționare. Existând o corelație directă între cantitatea de plasmă colectată și numărul de centre colectoare, una dintre recomandările pe termen lung pentru România, este să deschidă posibilitatea colectării și către centre private. Posibilitatea de colectare în regim privat ar putea fi deschisă atât către companii private, cât și către organizații neguvernamentale, acest model fiind unul deja funcțional și de succes în țări precum Austria sau Ungaria”, a declarat Florin Hozoc, specialist în sănătate și manager în domeniul farmaceutic.
În țări precum Austria și Ungaria, centrele private de plasmafereză trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca cele publice și, uneori, chiar condiții suplimentare conform standardelor voluntare ale industriei (IQPP și QSEAL)28.
Posibilitatea de colectare în regim privat implică o largă adaptare a cadrului legislativ, reevaluarea condițiilor de acreditare a centrelor și stabilirea unor reglementări comune în ceea ce privește etapele procesului, sistemul de hemovigilență și colaborarea public-privat.
„Unul dintre aspectele esențiale pentru ca această modificare să fie în beneficiul României este reglementarea clară a faptului că medicamentele derivate din plasma în România să fie distribuite în mod prioritar țării noastre. În cazul în care capacitatea de colectare a plasmei pentru fracționare din România ar depăși la un moment dat necesarul țării, exportul acesteia ar putea reprezenta un venit propriu pentru sistemul național de transfuzie, fondurile acestea putând fi reinvestite în dezvoltarea sa sau în sistemul de sănătate în general”, a precizat Florin Hozoc.
Nefiind prima țară care implementează colectarea multiplă prin instituții publice și private, România poate utiliza bunele practici din celelalte țări, unde acest sistem funcționează deja, astfel încât implementarea să decurgă mai ușor.
