Premium
Ungaria vrea să ia locul României ca Autoritate de Management pentru proiectele transfrontaliere cu finanțare europeană. Aceasta, în condițiile în care, la finalul anului trecut, Ungaria a acceptat o sancţiune financiară de la Bruxelles pentru proasta gestionare a fondurilor europene.
Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020 are un buget de 232 milioane de euro, din care 189 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională. În prezent, România deține rolul de Autoritate de Management pentru aceste fonduri, în vreme ce Ungaria este Autoritate Națională. În viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, Budapesta vrea inversarea rolurilor.
Anul trecut, Ungaria a acceptat o penalizare de 1,5 miliarde de euro în finanţări de la Uniunea Europeană. Potrivit Comisiei Europene, Ungaria a fost găsită răspunzătoare pentru 8 din cele 30 de programe cu finanţare europeană la care s-au impus corecţii de la Bruxelles, din cauza problemelor de management, în anul 2018. Drept urmare, Ungaria a fost considerată statul membru al UE cu cele mai slabe sisteme naţionale de management şi control în acel an. De altfel, Budapesta și-a recunoscut erorile. Deși avea posibilitatea să conteste proiect cu proiect constatările Comisiei, Ungaria a preferat o corecţie financiară forfetară, sub forma unei reduceri cu 10% a fondurilor europene la care s-a constatat proastă gestiune în cadrul bugetar 2014-2020.
De cealaltă parte, România a reușit, în cazul programului regional de la granița comună, să asigure, prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – MLPDA, o absorbție integrală a fondurilor puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru proiecte destinate cetățenilor din județele Arad, Bihor, Satu Mare şi Timiş pe partea română a graniței, respectiv din județele maghiare Békés, Csongrád, Hajdú-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg.
Un milion de români și unguri beneficiază deja sau urmează să beneficieze de cele 101 proiecte selectate, în special în sectorul medical și în formarea profesională. La 6 mai, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației din România, în calitate de Autoritate de Management, a anunțat modificarea contractului de finanțare pentru achiziționarea de echipamente medicale, astfel încât Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea a beneficiat de ventilatoare pentru terapie intensivă și kituri pentru testele Covid-19.
Sunt în curs de modernizare și dotare cu echipament medical 58 de secții din spitalele aflate de o parte și alta a graniței româno-maghiare. Se organizează schimburi de experiență și programe comune de instruire a personalului medical. Iar în domeniul intervențiilor de urgență – pompieri și ambulanță – sunt în derulate programe de dotare tehnică și specializare.
De asemenea, 20.000 de persoane au urmat sau vor urma cursuri de recalificare și formare profesională, menite să le asigure integrarea pe piața muncii. Spre exemplu, prin proiectul ”Promovarea unei abordări integrate privind îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă și mediului de afaceri la nivelul microregiunilor Marghita și Berettyóújfalu” este vizată promovarea mobilității transfrontaliere. Iar prin proiectul ”Îmbunătățirea ocupării forței de muncă în județele Bihor, Oradea și Hajduboszormeny prin dezvoltarea infrastructurilor locale potențiale”, se vor crea Centrul de Antreprenoriat din Oradea, Centrul mobil pentru susținerea producătorilor locali din județul Bihor și Centrul de Antreprenoriat Inclusiv în Hajduboszormen. Sunt cele mai noi contracte de finanțare semnate, la început de iunie, de ministerul de la București, în calitatea sa de Autoritate de Management.
În aceste condiții, de ce să supui un mecanism care merge bine riscului unei schimbări cu probabilitate de eșec? Va prima ambiția politică a Budapestei, în dauna interesului cetățenilor de o parte și de alta a graniței? Comisia Europeană va decide. Sub influența lobby-ului maghiar din capitala UE sau a realității de pe teren?
