DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: Londra obligată la opțiunea nucleară - renunțarea completă la Brexit

Brexit

În opinia analistului Iulian Chifu, în contextul ultimelor evenimente politice, Marea Britanie este împinsă să ia o decizie radicală, aceea de a retrage accesarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Adevarul:

Votul pentru noua legislaţie din Parlamentul britanic prin care Guvernul Boris Johnson (sau succesorul său, în cazul demisiei iminente a premierului, care nu vrea să-şi lege numele de amânarea Brexitului după 31 octombrie) este obligat să ceară amânarea ieşirii din Uniunea Europeană, dacă nu are un acord la 19 octombrie, mai vine cu o veste proastă pentru hard-Brexiteri.
Nu mă refer la respingerea alegerilor anticipate pentru Parlamentul britanic. Nu mă refer nici la părăsirea Guvernului britanic de către miniştri şi a majorităţii de către noii parlamentari. Nu. Vestea a venit din Franţa, acolo unde ministrul de Externe a comunicat că, în condiţiile date, nu mai există nici o amânarea acceptabilă pentru UE.
De fapt vorbim despre o situaţie inedită, în care Boris Johnson nu e împins numai să ceară amânarea Brexitului dacă nu are un acord acceptabil Parlamentului britanic sau dacă nu are acordul pentru un hard-Brexit – ceea ce Parlamentul britanic, în actuala compoziţie, nu-i va acorda niciodată. Numai această presiune şi Boris Johnson e decis să-şi dea demisia înainte de a aplica legea britanică votată săptămâna trecută.
Potrivit jurisprudenţei europene şi a răspunsurilor furnizate deja de Comisia Europeană, Consiliul European şi Curtea Europeană de Justiţie, Marea Britanie poate, în mod unilateral, să retragă în orice moment solicitarea de ieşire din UE. Potrivit Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, singurul care prevede formula de ieşire din UE, un stat membru poate solicita părăsirea Uniunii anunţând formal recursul la articolul 50 şi are doi ani ca să încheie tratatul de ieşire din UE. Iată că, deşi accesat la 29 martie 2017, Articolul 50 nu a reuşit să fie aplicat de către Marea Britanie până la această oră pe deplin, iar prelungirea obţinută până la 31 octombrie 2019 nu este suficientă.
În consecinţă, este normal ca Uniunea Europeană să nu mai joace ţonţoroiul şi să nu mai accepte incertitudinea şi pierderile aferente acestui joc şi amânărilor succesive, pierderi ce revin cu precădere Marii Britanii, dar se răsfrâng şi asupra celor 27 state membre care rămân în UE. De aceea Londra este împinsă să ia o decizie radicală: să renunţe complet la Brexit. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

O eventuală încălzire a relațiilor dintre Franța și Rusia nu ar fi în beneficiul României și nici al Republicii Moldova”,  declară într-un interviu acordat RFI profesorul Valentin Naumescu, de la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj. El afirmă că discuțiile din ultimele zile dintre Paris și Moscova, dublate de cele dintre Berlin și Moscova, vizează o apropiere între cele trei state, la cinci ani de la episodul anexării Crimeei de către Rusia, în 2014. În aceste condiții, ”frontiera estică a Europei va fi mai vulnerabilă”, explică Naumescu.
”Dacă UE va vira în relația cu Rusia și va încerca această apropiere pentru a stinge conflictul care durează din 2014, atunci nu pot să văd lucruri extraordinar de bune pentru România și Republica Moldova. Este limpede că această ecuație a unei înțelegeri franco-ruse sau germano-ruse regiunea de frontieră a estului Europei va fi mai puțin protejată de ambițiile strategice ale Rusiei de a-și menține interesele regionale. (...) E clar că în momnentul în care Germania și Rusia își vor îmbunătăți relația cu Rusia, tema vigilenței față de regimul Putin va scădea în discursul european și occidental și, ca atare, va scădea și atenția asupra zonelor aflate sub amenințarea și sub ambiția tradițională a Federației Ruse”, a declarat profesorul Valentin Naumescu. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Greg Petras este preşedintele Kuhn North America, un producător de echipamente agricole cu o fabrică în Wisconsin şi 600 de angajaţi. Pentru el, războiul comercial dus de Trump contra Chinei a produs un mix toxic de creşteri de costuri şi scăderi de venituri. Pentru afacerea sa, ceea ce spune preşedintele Donald Trump, că costurile tarifelor de import sunt plătite de China, este o minciună. Circa 250 dintre angajaţii lui Kuhn îşi prelungesc forţat concediile. Schim­burile din weekend au fost suprimate. Fabrica din Wisconsin trebuie să reducă costurile pentru că scad comenzile.
Din perspectiva regiunilor agricole din centrul ţării, economia americană pare mai slăbită decât de la Casa Albă sau de pe Wall Street, scrie Bloomberg. Fabrica Kuhn din Wisconsin şi-a redus producţia la jumătate din capacitate. La fel şi una din acelaşi sector din Kansas. Secţia de vopsitorie pentru dispozitive de dispersat gunoiul de grajd funcţionează la 40% din capacitate. Unitatea are doar cinci ani şi a costat 11 milioane de dolari. Planurile pentru un nou centru de cercetare şi dezvoltare, de patru milioane de dolari, au fost îngheţate. „Îl vom construi cândva. Trebuie doar ca lucrurile s-o ia în direcţia bună“, spune Petras. Îngheţarea investiţiilor, reducerea comenzilor, scăderea producţiei şi aşteptarea unor vremuri mai bune sunt semne de recesiune. Dezbaterile dacă SUA vor intra într-o nouă recesiune sunt încinse, dar până atunci sunt semnale tot mai evidente că anumite părţi ale celei mai mari economii a lumii au intrat deja în recesiune. După doi ani de boom, atmosfera s-a schimbat în fabricile americane. Presaţi de creşterea incertitudinilor, de încetinirea pieţelor de export, de dolarul puternic, de costurile mai mari cu materia primă din cauza tarifelor de import crescute, producătorii industriali ai Americii câştigă acum mai puţin decât în urmă cu un an.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.