Andrei Pleşu desfiinţează legea antilegionară: Nu justiţie, ci înfierare tovărăşească

Opinia publică din România este inflamată, în această perioadă, de nou alege care interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, propaganda ideilor de acest tip, dar și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. În "horă" intră şi scriitorul Andrei Pleşu, cel care consideră că legea este prost făcută.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

Pleşu face un apel la echilibru, la dialog lipsit  de patimă şi remarcă faptul că atât admiratorii legionarilor, cât şi admiratorii comuniştilor s-au simţit vizaţi de lege, deşi din lextul actului normativ nu reiese clar că ar fi vizaţi şi cei care fac apologia regimului comunist.

"Dincolo de abuzive (dar inevitabile) forme de partizanat (vitejesc sau lăcrămos), trebuie să spun că, din punctul meu de vedere, sursa confuziilor se află în însuşi textul legii. E un text dezechilibrat, neatent la nuanţe, ambalat într-un limbaj neinspirat, astfel încît tonul şi stilul documentului nu evocă sunetul justiţiei, ci pe acela al unei ”înfierări” tovărăşeşti. În felul acesta şi ceea ce e sustenabil în desfăşurarea lui (incriminarea rasismului, a xenofobiei, a intoleranţei etc) îşi pierde rigoarea juridică, pentru a adopta tonul unui soi de ”declaraţie politică”. Sunt întru totul de acord că fascismul, sub toate chipurile sale, a fost una din marile catastrofe ale secolului 20", scrie Andrei Pleşu pe blogul său de la adevarul.ro.

Vezi şi: ACUZAȚII grave la adresa președintelui: A instituit cenzura Internetului!/ DOCUMENT

Andrei Pleşu, fost ministru de Externe şi fost ministru al Culturii, critică Mişcarea Legionară pentru antisemisimul ei, pentru crimele comise, însă nu consideră că toţi simpatizanţii acesteia merită aruncaţi la coşul de gunoi al istoriei. Scriitorul dă exemple precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica. La fel, Pleşu dă exemple şi de comunişti fracventabili: Radu Florian, Ion Ianoşi.

"Nu vreau să mai trăiesc o dată sub flagelul interdicţiei culturale, sub care am crescut in anii regimului trecut. Nu vreau să fiu suspect nici dacă citesc Sartre, nici dacă citesc Ezra Pound, Céline, sau Heidegger, nici dacă admir talentul lui Cioran, mintea lui Noica, graţia atotştiutoare a lui Mircea Vulcănescu. Nu am nevoie să ader la biografia lor, la opţiunile discutabile ale vieţii lor publice, pentru a mă lăsa sedus de prestaţia lor intelectuală şi, da, pentru a-i omagia fără rezerve şi în orice fel, pentru rolul pe care l-au dobîndit, pe merit, în cultura ţării şi a veacului", mai scrie Pleşu.

Andrei Pleşu susţine că, dacă e nevoie de condamnarea fascismului, e inadmisibil să nu vorbim, în textul legii cu pricina, şi despre sîngeroasa catastrofă simetrică, aceea a comunismului.

Vezi și: Legea 'anti-legionară', explicată. Ce interzice de fapt