ANI – noua țintă a ofensivei anti-justiție

Propunerea de modificare a legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI) a declanșat criticile Ministerului Justiției și protestele asociațiilor magistraților, din cauza suspiciunilor că modificările ar fi în beneficiul preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, autoare a proiectului, alături de judecătoarea Simona Marcu, membră a CSM. Cele două sunt bănuite că încearcă să evite controlul ANI asupra propriilor averi.

Dar ceea ce îngrijorează cel mai tare este modul în care conducerea CSM a procedat, încălcând legea prin trimiterea, fără a avea drept de inițiativă legislativă, a proiectului direct către Senat, nu către Ministerul Justiției, care era abilitat a-l adresa Parlamentului. De ce încalcă legea CSM, for creat pentru a o apăra, și de unde acest elan uzurpator de atribuții în relația cu Ministerul Justiției?

În cazul șefei CSM este în curs o investigație a ANI. În mod ciudat, Lia Savonea a acuzat ”celeritatea neobișnuită” cu care se efectuează verificările. Potrivit Europei Libere, familia Savonea ar fi efectuat, în ultimii doi ani, mai multe tranzacții imobiliare însumând circa un milion de euro. ”Potrivit unor surse judicare, Lia Savonea, şefa CSM, a făcut separaţie de bunuri. Astfel, dacă vor fi votate aceste modificări, investigaţia ANI privind averea sa rămâne fără obiect”, în condițiile în care regimul matrimonial al separaţiei de bunuri urmează să constituie o excepție de la evaluarea ANI, în forma propusă a Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităților publice şi completarea legii de funcţionare a ANI.

Modificările prevăd și anonimizarea veniturilor soților celor care depun declarație de avere, fapt care ”o avantajează direct pe iniţiatoarea proiectului, judecătoarea Simona Marcu. Astfel, publicul nu ar mai afla că soţul ei, avocatul Gil Vasile, a câştigat anul trecut 435.121 de lei din avocatură”, conform Europei Libere.

Altă prevedere controversată a proiectului vizează limitarea verificării de către ANI a averilor dobândite de un funcționar doar pentru trei ani anteriori, în condițiile în care în prezent nu există limită în timp. De asemenea, asociațiile magistraților critică timpul insuficient prevăzut în viitoarea formă a legii pentru verificarea averii de către inspectorii ANI: doar 45 de zile de la data sesizării, în condițiile în care expertiza unui imobil durează minim două luni. Modificările urmăresc și ridicarea la 10.000 de euro, sau echivalent în lei, a pragului pentru care un funcţionar poate fi verificat de inspectorii ANI.

Nu în ultimul rând, îngrijorează secretizarea proiectului care ar face mai dificilă verificarea averii magistraților. Drept urmare, Asociația Forumul Judecătorilor din România şi Asociația Inițiativa pentru Justiție au cerut demisia președintei CSM, Lia Savonea, și au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să publice propunerile de modificări la legea privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

”Singurul cadru în care ar fi putut fi realizată cu deplină legitimitate ‘ampla consultare’ a magistraţilor era prin adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, fapt care a lipsit cu desăvârşire în perioada de referinţă, mai – iulie 2019. Posibilele puncte de vedere emise de unii preşedinţi de instanţe (curţi de apel şi tribunale) nu reprezintă o probă a unei consultări ample a sistemului judiciar, ci opinii individuale”, subliniază cele două asociații ale magistraților.

Mai mult, există suspiciuni cu privire la faptul că propunerea de modificare a legii care a fost formulată în Comisia de Specialitate a CSM nu este aceeași cu aceea trimisă Senatului.

În fața acestor controverse, ministrul Justiției, Ana Birchall, a cerut ca impactul propunerilor de modificare să fie analizat nu numai din perspectiva CSM, ci și din aceea a ANI.

Posibila revocare din funcție a ministrului Ana Birchall, în urma deciziei Curții Constituționale care îl obligă pe președintele Iohannis în acest sens, va lăsa cale liberă unor modificări legislative menite să afecteze funcționarea ANI și cadrul transparenței averilor funcționarilor?