Premium
Anul electoral 2024 aduce un „pelerinaj” la urne al alegătorilor, fiind programate 4 scrutine electorale: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
„Spectacolul democrației” are însă și o serie de neajunsuri care ar putea fi reduse prin comasarea alegerilor.
Economie la buget
Din punct de vedere financiar, organizarea simultană a alegerilor costă mult mai puțin decât organizarea lor separată. Organizate separat, aceste patru alegeri au costat la ultimul scrutin peste jumătate de miliard de euro din bani publici. Dacă unele din ele s-ar organiza la comun, s-ar putea economi aproximativ jumătate din această sumă. Cu economia realizată s-ar putea construi 52 km de autostradă la câmpie, 33-37km într-o zonă deluroasă, ori 9-10 km de autostradă montană, sau jumătate din costul unui spital regional.
Instabilitatea politică
Cu cât mai multe runde de alegeri se organizează, cu atât crește instabilitatea în instituțiile statului, ceea ce scade randamentul cu care funcționarii își îndeplinesc sarcinile. Organizarea separată a celor 4 runde de alegeri ar duce la peste 8 luni în care interesul electoral o să fie pe primul loc. Instituțiile pot avea probleme de funcționare din cauza schimbărilor succesive care au loc în urma alegerilor (primari, consilieri locali, județeni, miniștri, parlamentari). Blocajul instituțional ar putea fi evitat prin organizarea mai multor runde de alegeri la o dată comună.
De asemenea, ținând cont că România este vecină cu o țară aflată în război, apar situații care necesită reacție rapidă și fermă. Perioadele de incertitudine politică internă trebuie să fie restrânse la minimum posibil.
Oboseala alegătorilor
Evoluția prezenței de vot arată că în anii cu mai multe runde electorale, o parte dintre alegători nu se prezintă și toate scrutinele, considerând că și-au făcut ”datoria de cetățean” prin exprimarea votului în acel an. De aici rezultă dezinteresul față de alte runde de alegeri (pentru alte funcții sau chiar pentru un eventual tur decisiv).
Patru runde de alegeri într-un timp foarte scurt poate genera o scădere a interesului alegătorilor. Reprezentativitatea aleșilor ar putea fi foarte ușor contestată, iar orice tentativă de fraudă ar avea un impact major ca urmare a prezenței scăzute.
Venirea la urne depinde de factori precum starea vremii, programul alegătorului în ziua alegerilor sau starea de spirit a votanților, iar acestor obstacole li se poate adaugă și faptul că alegătorul este chemat la alte runde electorale.
PNL și PSD au opinii diferite
Liderul PNL Nicolae Ciucă așteaptă de la specialiștii partidului să-i spună dacă se poate face legal comasarea alegerilor.
Sondaje realizate de liberali arată că 67% dintre români vor cuplarea unor runde de alegeri, iar 70% spun că nu ar genera confuzie dacă ar primi 6 buletine de vot. Asta înseamnă că două treimi dintre cetățenii cu drept de vot sunt de acord cu organizarea unor alegeri la comun.
Prima ar fi că viitorul premier ar urma să fie numit în funcție de președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se termină în decembrie 2024. În felul acesta, PNL ar avea un atu în mânecă, deoarece, formal, Constituția nu-l obligă pe Iohannis să numească un premier de la PSD, chiar dacă acesta are cel mai mare număr de voturi.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu spune că o comasare a alegerilor nu intră pe lista priorităților românilor. Contraargumentele PSD se referă la confuzia în care s-ar afla electoratul cu prea multe buletine de vot în față, dar și la perspectiva constituțională.
Liderul PMP, Eugen Tomac, spune că există o decizie a Curţii Constituţionale care nu permite comasarea alegerilor, iar USR consideră că „ar fi o nebunie” ca alegătorii să primească 6 buletine de vot.
