Premium
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibila trimitere de trupe în Ucraina: „Dacă Europa abandonează Kievul, credibilitatea va fi redusă la zero”. Relațiile dintre Kremlin și Palatul Elysée sunt la cote minime istorice, iar între Franţa şi Germania există tensiuni: „Excludem trimiterea de trupe italiene”
„Nu exclud trimiterea de trupe în Ucraina, Rusia nu poate și nu trebuie să câștige”, a spus joi, președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu la televiziunea franceză, în ajunul alegerilor prezidențiale din Rusia în care cel mai probabil președintele Vladimir Putin va fi reconfirmat pentru alţi șase ani.
Macron a subliniat că dacă lucrurile ar degenera, ar fi responsabilitatea exclusivă a Rusiei, care, potrivit Parisului, își propune să se extindă.
„Dacă abandonăm Ucraina, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, Rusia va amenința cu siguranță Moldova, România, Polonia”. Pentru președintele francez, în Ucraina se joacă însăși securitatea Franței și a întregii Europe și dacă Moscova ar câștiga, credibilitatea europeană s-ar reduce la zero.
Relații tensionate între Macron și Putin
Niciodată în ultimii ani relațiile dintre Palatul Elysée și Kremlin nu au fost atât de divergente, dacă ținem cont că până în mai 2022, Macron a fost printre puținii lideri care le-au cerut partenerilor europeni „să nu umilească Rusia după război”. Dacă la începutul conflictului președintele francez era dispus să dialogheze cu omologul său rus, acum, relațiile dintre cei doi sunt inexistente, Macron acuzându-l de „o derivă personală” și făcând aluzii privind utilizarea energiei nucleare.
Nici relațiile cu aliații nu sunt din cele mai bune, având în vedere divergențele și perspectivele diferite vizavi de ajutorul care urmează să fie alocat Ucrainei. În special, relațiile cu cancelarul german Olaf Scholz sunt marcate de dezacorduri din cauza trimiterii în Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune Taurus.
Deși ministrul de externe Annalena Baerbock a spus că încetarea de a acorda sprijin Kievului ar putea aduce războiul mai aproape de țările europene, făcând aluzie la refuzul categoric al lui Scholz de a trimite rachetele, pentru Berlin a trimite un tip de armă capabilă să pătrundă în inima Rusiei, înseamnă a se expune la riscul de a vedea relațiile cu Moscova deteriorându-se definitiv, cu consecințe imprevizibile. O poziție care nu a fost foarte populară la Paris, fiind aspru criticată la Palatul Elysée. La rândul său, cancelarul german a primit cu furie refuzul lui Macron de a-și retrage cuvintele privind trimiterea de trupe şi aluziile președintelui francez care le-a cerut aliaților „să nu fie lași”.
Pentru a placa tensiunea și a clarifica respectivele poziții privind sprijinul militar al Europei pentru Kiev, Macron și Scholz s-au întâlnit vineri după-amiază în capitala Germaniei, împreună cu premierul polonez Donald Tusk.
Reacția Italiei la cuvintele lui Macron despre Rusia
Ministrul italian al Afacerilor Externe, Antonio Tajani a făcut cunoscut că cea propusă de Macron este o opțiune pe care Italia nu o ia în considerare. „Vrem pace, vrem să existe o negociere care să permită Ucrainei să fie o țară independentă, dar nu vrem să facem război Rusiei. Exclud trimiterea de trupe italiene”, a declarat ministrul.
Tajani a comentat apoi cuvintele lui Putin din ultimele zile cu privire la posibilitatea unui conflict nuclear, afirmând că acesta este un mesaj electoral către poporul rus, o mișcare de propagandă electorală „pentru a arăta că Putin este noul Stalin care apără integritatea teritorială a Rusiei amenințată de Vest”.
Ministrul a comentat și cuvintele rostite duminică de Papa Francisc referitor la pace, care în ultimele zile au făcut obiectul multor controverse. Pontiful „nu este nici politician, nici militar. Aşa că este corect să spună „trebuie să facem totul pentru a ajunge la pace”.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
