DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Scriitorul american Rod Dreher povestește ce l-a impresionat în România: Apreciere pentru episcopul Ignatie

basilica.ro
Rod Dreher convertit ortodoxie

Traducere realizată de Anca Huza, redactor STIRIPESURSE.RO

Scriitorul american Rod Dreher a venit în România pentru a-și promova cartea recent tradusă la Editura Contra Mundum și intitulată ”Să nu trăim în miciună”. Rod Dreher, convertit la Ortodoxie în 2006, a relatat ce l-a impresionat în România și a punctat curajul episcopului Ignatie al Hușilor, pe care CNSAS a vrut să îl cenzureze.

Citește și: Informații STIRIPESURSE.RO: CNSAS este instituția care a îndrăznit să îl CENZUREZE pe episcopul Ignatie al Hușilor

”România a fost țara care mi-a rămas în minte timp de decenii, deși am vizitat-o pentru prima oară weekendul trecut. A avut unul dintre cei mai grotești dictatori comuniști, Nicolae Ceaușescu. Am văzut filmarea căderii regimului ceaușist din 1989 de nenumărate ori de-a lungul anilor. Începe cu discursul dat de dictator din balconul de la Casa Poporului, sub care se afla o mulțime de oameni obligați să se prezinte pentru a-l susține în fața protestatarilor din vestul țării. În timp ce vorbea, se auzeau strigăte din mulțime, apoi securitatea îl îndeamnă să plece imediat de acolo. După ceva timp, dictatorul împreună cu soția sa ajung în custodia armatei în mediul rural. În final, s-a pus la cale un proces simulat, apoi executarea. Întreaga dramă a Revoluției Române se poate urmări aici.

“Nu știu de ce am fost mereu atât de terifiat de filmarea cu Ceaușescu de la balcon”, le spun unor prieteni români.

„Pentru că poți observa cât de rapid poate dispărea puterea absolută”, spune unul dintre ei. Evident că avea dreptate. Timp de 25 de ani, partidul comunist a ținut întregul popor într-o constantă frică de moarte. În confuzia care îl cuprinde pe Ceaușescu în timp ce se străduiește să înțeleagă batjocura din mulțime, se poate observa cum totul se schimbă în câteva momente. Rar devine mai dramatic de atât.

Când am aterizat în București, le-am spus celor doi amici care mă asteptau, Cătălin și Ninel, că dacă ar fi posibil, mi-ar plăcea să vizitez balconul de la care Ceaușescu și-a rostit ultimul discurs. „Desigur, vom trece chiar pe acolo”, au spus aceștia. Și așa am făcut.

content-image

Bun venit în inima Centrului Vechi din București, capitala României. Am făcut această fotografie în timp ce mă întorceam acasă cu gazdele mele. Au subliniat că această Biserică rusă – numită așa pentru că a fost ultima clădire religioasă autorizată și finanțată de țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Am mers să verificăm daca era deschis noaptea târziu și chiar a fost. Era mult mai întunecat în biserică, dar se poate observa în fotografie spatele unei femei cu batic. Stătea în genunchi, cu o carte veche de rugăciuni în fața ei, rugându-se în miez de noapte. Unul dintre băieții cu care eram mi-a spus, “Uneori, cred că oamenii ca ea sunt singurul lucru care împiedică totul de la destrămare”.

Gazdele mele mi-au făcut un tur al Centrului Vechi în drum spre restaurant. Am trecut pe lângă o frumoasă capelă construită în anul 1724. Se numește Biserica Mănăstirii Stavropoleos și, fiind fondată de un călugăr grec, este construită în stil semi-bizantin.

content-image

Cumva, comuniștii nu au distrus această bijuterie de capelă, deși mănăstirea din care facea parte cândva a devenit ruină în mare parte în secolul al XIX-lea.

Am luat cina la Hanu' lui Manuc, un mare restaurant în aer liber, care în trecut găzduia comercianți și emisari. Am băut bere, am mâncat sarmale cu mămăligă și smântână și am discutat despre situația politică și culturală din România și din lumea întreagă. Am observat aceeasi tristețe la gazdele mele din România privind autodistrugerea Americii, pe care am mai observat-o și la oamenii din Budapesta. Unul dintre băieți mi-a spus: “Poate sunt cinic, dar nu-mi pasă dacă America se distruge singură. Însă îmi fac griji că ne va distruge și pe noi”.

„Exact,” a spus celălalt băiat. “Tot ce începe în America ajunge și la noi în cele din urmă”.

Cei doi au vorbit despre cât de greu le este românilor să se „mențină” români împotriva atracției gravitaționale a culturii occidentale. Mi-au spus că românii se compară tot timpul cu SUA și Europa de Vest și se tem în permanență să nu fie considerați niște țărani. Atât de multe se pierd din ceea ce înseamnă România în încercarea aceasta de a fi ca Occidentul.

La masa noastră era și un profesor universitar care ne-a vorbit despre cât de stresant este sa ai de-a face cu studenții în ziua de azi. “Nu știu nimic, nici măcar nu citesc! Sunt atât de conformiști. Vor doar să li se spună ce să facă. Nu vorbesc despre lucruri liberale sau conservatoare aici, ci pur și simplu aș vrea ca aceștia să se trezească și să gândească pe cont propriu. Nici măcar cei mai buni studenți nu o fac”, a spus el.

Mai târziu, în timp ce ne îndreptam spre hotelul la care sunt cazat am dat peste o altă biserică.

content-image

În poza de mai sus este parohia în care regretatul Părinte Gheorghe Calciu a predicat celebra serie de predici care l-a dus într-un final la închisoare. “Trebuie să fii pregătit să mori pentru principiile și lucrurile pe care le mărturisești, numai atunci vei avea puterea de a rezista”, predica el. Aceste adevăruri pe care preotul Gheorghe Calciu le proclama tinerilor din București în Postul Mare din 1978 i-au adus o a doua etapă în închisoare.

Cătălin m-a luat de la hotel ziua următoare și am mers la o mică biserică ortodoxă. Nu știu care e treaba cu bisericile din București, dar fiecare pe care am vizitat-o mi-a oferit un profund sentiment de putere spirituală. Erau frumoase, desigur, dar e ceva nevăzut, și totuși atât de palpabil încât l-am putut simți, acel lucru nevăzut provoacă sentimentul pe care l-am descris. Aceste locuri erau radiante de secole de rugăciune, unele dintre ele făcute în condiții extrem de dureroase.

Pentru mine, România înseamnă Ceaușescu, dar înseamnă și Parintele Calciu, cât și alți martiri ai jugului comunist.

Motivul pentru care am scris cartea “Live Not By Lies” este tocmai ca să aduc un omagiu sfinților ca acesta, să le arăt cititorilor mei americani sfințenia de care vor avea nevoie pentru a trece prin ceea ce urmează. Experiența acestor preoți și martiri este un dar de la Dumnezeu. A fi aici în țara părintelui Calciu, a lui Constantin Oprișan și a multor altora este unul dintre cele mai mari privilegii ale vieții mele.

Într-una dintre conferințele la care am luat parte, le-am vorbit oamenilor despre faptul că Occidentul încearcă să impună rușinea de credință, de tradiții și de credințele morale în astfel de țări. Le-am spus că aceasta este una dintre marile minciuni pe care trebuie să le respingă din toată inima, sufletul și mintea. Românii au visat și s-au uitat ca la un ideal spre America atât de mult timp, dar priviți-ne acum: ne distrugem pentru că L-am uitat pe Dumnezeu. Cu această ideologie “woke”, nu avem de oferit nimic mai mult decât distrugere. Nu aveți ce învăța de la noi. Noi, americanii trebuie să învățăm de la voi și de la sfinții acestei țări.

UPDATE: Câteva știri din România: Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor a dezvăluit că o instituție de stat i-a cerut să elimine un paragraf al introducerii sale din biografia unui preot sfânt care a fost persecutat de comuniști – această eliminare fiind o condiție de publicare a cărții. Episcopul a refuzat și a trebuit să găsească un alt editor. Vreau să îl felicit pe Episcopul Ignatie, un om care a arătat că este dispus să nu trăiască prin minciuni! Și refuzul lui demonstrează încă odată caracteristicile totalitarismului actual, mai discret, dar la fel de nociv.

Articolul poate fi citit integral AICI .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.