Premium
Ani la rând s-a acreditat ideea că cea mai mare problemă a antreprenorilor din România, români şi străini, o reprezintă fiscalitatea ridicată. Realitatea socio-economică ne arată că, astăzi, de departe cea mai gravă problemă cu care se confruntă aceştia o reprezintă neconcordanţa dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de pe piaţa muncii din România.
Această situaţie a apărut din cauza faptului că guvernele au fost surde la apelul mediului de afaceri, cu privire la organizarea sistemului de învăţământ profesional, care să asigure personal cu pregătire tehnică în concordanţă cu cererea angajatorilor. Aşa s-a ajuns în situaţia în care unii agenţi economici au ajuns să forţeze organizarea de şcoli profesionale, asigurând finanţarea din fonduri proprii pentru a-şi asigura personalul necesar. Să nu ne mire faptul că tot mai mulţi investitori străini de mare calibru ocolesc cu investiţiile lor România, invocând între argumentele deciziilor faptul că în România nu dispun de forţa de muncă necesară demarării imediat a unei afaceri la noi în ţară.
Deşi PSD plânge acum, în an de campanie electorală, pe umerii mediului de afaceri, uită că în perioada guvernării PSD a blocat dezvoltarea învăţământului profesional şi a sufocat mediul de afaceri cu peste 40 de impozite noi şi majorări de alte taxe. La aceasta ar mai trebui să mai adăugăm lipsa totală a proiectelor de infrastructură rutieră, care a afectat mii de locuri de muncă din sectorul privat.
Acum, când PSD nu mai este la guvernare, același partid încearcă să dinamiteze sustenabilitatea financiară a ţării prin fel de fel de acte normative promovate în Parlament, demonstrând încă o dată lipsă totală de viziune şi lipsă de responsabilitate faţă de soarta ţării.
PSD este miop şi nu înţelege că probleme din piaţa muncii, care afectează în principal agenţii economici români şi tinerii absolvenţi de învăţământ superior, liceal şi profesional, nu pot fi rezolvate doar prin reduceri de impozite şi taxe. De exemplu, reducerea CAS cu 5pp. a dat o gură de oxigen mediului de afaceri, dar nu a rezolvat problema pregătirii profesionale a forţei de muncă disponibile în România. Chiar şi scutirea de impozit a profitului reinvestit nu este suficientă pentru a asigura mai multe locuri de muncă deoarece mulţi întreprinzători fac achiziţii de echipamente moderne, însă nu au forţa de muncă specializată să le utilizeze în activităţile de producţie.
Cea mai simplă şi eficientă soluţie ar fi ca Guvernul şi Parlamentul să asculte vocea mediului de afaceri, anume că finanţările şi sprijinul acordat de firme către instituţiile de învăţământ să fie considerate cheltuieli cu pregătirea profesională şi nu cheltuieli de natura sponsorizărilor şi donaţiilor.
