Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă cum a fost relatată în presa britanică prezența fostului Principe Nicolae la funeraliile bunicului său, regele Mihai I al României, în condițiile în care acesta a fost marginalizat de Familia Regală.
stirileprotv.ro:
Jurnaliștii de la DailyMail îl descriu pe fostul Principe Nicolae ca fiind „nepotul britanic înstrăinat al ultimului monarh al României care a cucerit inimile românilor, după ce a fost alungat de Familia Regală în urma unui scandal sexual”.
Jurnaliștii britanici insistă asupra faptului că în timpul ceremoniilor, „toți ochii” erau ațintiți asupra lui Nicholas Medforth-Mills.
Mama sa este cea de-a doua fiică a Regelui Mihai, Principesa Elena a României, care s-a căsătorit cu Robin Medforth-Mills, profesor de geografie la Universitatea Durham.
Fostul Principe Nicolae era pe locul trei în ordinea succesiunii la tron, însă a fost exclus după ce o fostă iubită a declarat că fostul Principe este tatăl copilului său.
DailyMail compară logodna dintre fostul Principe Nicolae și Alina-Maria Binder, cu cea dintre Prințul Harry și Meghan Markle. În plus aceștia susțin că popularitatea cuplului, care se va căsători anul viitor, „ar forța rudele să-l reprimească în familie”.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Prin aceste măsuri, luate în ceasul al 13-lea, se schimbă bugetele companiilor private, se schimbă salariile brute (asta dacă angajatorii privaţi vor să mărească salariile brute prin trecerea contribuţiilor astfel încât salariul net să rămână acelaşi), se afectează cash-flow-ul companiilor, care este cel mai important lucru în businessul românesc actual.
În acest moment, nu cred că sunt multe companii care majorează direct, de la 1 ianuarie, salariile brute prin trecerea contribuţiilor pentru ca salariul net să rămână acelaşi (companiile trebuie să majoreze salariul rut cu 17-22% pentru ca netul să rămână la fel), ci mizează mai mult pe plata unor bonusuri lunare, ca netul să rămână acelaşi, sau majorează salariul brut doar pe o perioadă determinată, până vor vedea ce se mai întâmplă.
Dacă această măsură de trecere a contribuţiilor este reversată, este foarte greu pentru un angajator să-i ceară angajatului să semneze reducerea salariului brut, şi din acest motiv multe companii preferă să mai aştepte cel puţin jumătate de an cu majorarea salariilor brute.
Dintr-o altă perspectivă - cinică, de business -, revoluţia fiscală a PSD dă posibilitatea companiilor private să facă restructurări de personal, fără costuri salariale. Dacă vrei să scapi de o secţie, de anumiţi oameni, nu le majorezi salariile brute şi nici nu le dai bonusuri, iar ei se vor trezi cu un salariu net mai mic cu 20%, prin trecerea contribuţiilor. Acest lucru îi va pune pe mulţi în situaţia să plece singuri din companie, fără ca angajatorul să le plătească salarii compensatorii.
Cine este de vină pentru aceste consecinţe ale revoluţiei fiscale a PSD? (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
„Banul vine, pleacă, se devalorizează, câteodată strică şi caractere, dar istoria adevarată este o mare bogăţie!” este lecţia de viaţă a Ilenei Kripp, descendentă a familiilor Ştirbey, Costinescu şi Brătianu. A fost nevoită să plece din România cu mama sa, când avea numai 15 ani. A învăţat că, oriunde ar fi şi orice statut ar avea, educația și respectul pentru istoria familiei sale sunt singurele valori pe care nu i le poate lua nimeni (...)
Este căsătorită cu un baron, locuiește în Franța, iar în România administrează o cramă cu tradiție, la Drăgășani. E de viţă nobilă, bunica era din familia Știrbey, mama Costinescu și bunicul Brătianu.
Cu toate acestea, viața baronesei Ileana Kripp nu a fost mereu ușoară. În timpul regimului comunist, cei care proveneau din astfel de familii erau considerați dușmani ai poporului.
„Bunicul meu din Brătianu a fost 15 ani în închisoare, nu a făcut politică, dar nu a avut noroc. Și apoi 3 ani în Bărăgan. Toți ceilalți au fost dați afară direct din case, am ajuns să nu avem decât strictul necesar... Dar nu asta a fost problema, problema mai dură a fost atmosfera generală, care nu era numai asupra noastră, dar în general o atmosferă destul de toxică. Și nu am să uit de altfel că la școală, acum 50 de ani, directoarea școlii m-a făcut să mă urc în picioare din banca mea și a spus "Vedeți, copii, vă dau un exemplu de reminscență burghezo-moșierească". Și la chestia asta bineînțeles că nu aveam replică”, povestește ea.
Ileana Kripp se obișnuise ca la școală să fie ridicată în picioare și arătată cu degetul. Tot aici a învățat și că adevărul de acasă este diferit față de cel de la catedră.
„Profesoara vorbea despre Nicolae Iorga și un copil a întrebat "Da' mai trăiește Nicolae Iorga?", la care eu din pistol, gândindu-mă la altceva am spus: "Nu, a murit! A fost omorât de legionari, într-o pădure, lângă Ploiești"... și mi-am zis pe când vorbeam "ține-ți gura!", "ține-ți gura!"... Nu îmi dădusem seama în momentul în care începusem să vorbesc, în fața cui vorbesc și atunci eu am înlemnit, profesoara a înlemnit, ceilalți copii cred că nu au înregistrat prea bine și nu au pus din fericire nicio întrebare și profesoara a schimbat repede tema. Și într-una din pauze, după oră, profesoara m-a luat de-o parte și mi-a spus "fetițo, de data asta te-am salvat, dar nu mai îmi face așa ceva că nu știu dacă o să mai meargă bine...”, spune Ileana Kripp. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Zi tensionată luni în Consiliul de Securitate al ONU. Se va discuta proiectul de rezoluţie vizând respingerea deciziei preşedintelui american, Donald Trump, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală oficială a Israelului. Inițiativa aparține Egiptului care cere ca decizia unilaterală luată de Statele Unite să fie revocată.
"Statutul Ierusalimului trebuie soluționat prin negociere, deciziile unilaterale nu au o forță legală și trebuie revocate", se arată în inițiativa depusă de Egipt.
Decizia președintelui american Donald Trump a declanșat furia palestinienilor, manifestații în întreaga lume musulmană și critici aproape unanime a comunității internaționale.
Duminică, peste 80.000 de persoane au manifestat pe străzile din Jakarta împotriva deciziei americane prin care Ierusalimul devine capitala Israelului. Indonezia este țara cu cei mai mulți musulmani și susține cauza palestiniană.
Diplomații se așteaptă ca Statele Unite să recurgă la dreptul de veto pentru a bloca rezoluția care ar trebui să beneficieze de susținerea celorlalți 14 membri ai Consiliului de Securitate. Obiectivul este de a marca o izolare a președintelui Statelor Unite, Donald Trump în acest dosar.
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a condamnat proiectul de rezoluție, care, potrivit lui, este o tentativă a palestinienilor de a « reinventa istoria ». Si a adăugat: “niciun vot sau dezbatere nu va schimba realitatea evidentă: Ierusalimul a fost și va fi mereu capitala Israelului”.
Între timp, Turcia va deschide o ambasadă în Ierusalimul de Est, a anunțat duminică președintele Recep Tayyip Erdogan, la câteva zile după ce a cerut liderilor planetei să recunoască partea orientală a orașului sfânt ca și capitală a Palestinei. “Va veni și această zi”, a precizat președintele Erdogan dar fără să anunțe o dată. Turcia are în prezent o ambasadă la Tel Aviv și un consulat la Ierusalim. În opinia liderului turc, statul evreu nu are dreptul de a se apropia de Ierusalim căci este capitala musulmanilor. (Mai multe detalii AICI)
