Consiliul Concurenţei propune impunerea unor standarde şi reglementări în transportul alternativ

Consiliul Concurenţei propune impunerea unor standarde şi reglementări pentru protejarea consumatorului de potenţiale probleme ce pot apărea, în contextul utilizării serviciilor de transport alternativ intermediate de platforme digitale (ride-hailing), potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă, remis joi AGERPRES, transparenţa tarifelor, algoritmii de preţ, soluţiile de mobilitate urbană şi lansarea unui cadru de dezbatere privind independenţa şoferilor sunt principalele aspecte analizate de Consiliul Concurenţei în cadrul unei anchete sectoriale privind transportul alternativ de persoane.

"Având în vedere că tariful final al unei curse este format din două componente, tariful standard şi o componentă dinamică (un multiplicator determinat pe baza mai multor factori), Consiliul Concurenţei recomandă ca toţi utilizatorii aplicaţiei (fie că sunt şoferi sau pasageri) să fie notificaţi prin aplicaţie şi alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului (standard) - preţ/km. De asemenea, practica tarifelor standard diferenţiate pe anumite intervale orare considerate 'de vârf' poate reprezenta un comportament netransparent şi potenţial înşelător pentru pasageri", se menţionează în comunicat.

În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient şi transparent variaţia tarifului în funcţie de condiţiile existente la un anumit moment.

În privinţa modului de afişare a tarifului în cadrul aplicaţiei, pasagerii ar trebui să aibă acces la anumite informaţii esenţiale, care să le permită să ia decizii informate (ex. nivelul multiplicatorului de preţ), susţin reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

Totodată, Consiliul Concurenţei propune ca şi clienţilor să le fie pusă la dispoziţie o interfaţă (principală sau opţională) cu marcarea zonelor de tarif dinamic, cum este cea pusă la dispoziţie conducătorilor auto.

O altă recomandare se referă la schimbarea politicii privind anularea curselor de către şoferi, la ora actuală existând o asimetrie de tratament din partea operatorilor platformelor faţă de şoferi, respectiv pasageri. Astfel, şoferii pot anula gratuit cursele, comparativ cu pasagerii care sunt taxaţi pentru anularea curselor. Aceasta poate conduce la situaţii inconfortabile pentru pasageri (ex. creşterea nejustificată a timpului de aşteptare, imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiţii date etc.).

"Pentru a îmbunătăţi serviciile de transport de persoane, autoritatea de concurenţă recomandă implementarea unei soluţii de mobilitate urbană (incluzând şi o aplicaţie mobilă), care să integreze, pe lângă serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, şi alte opţiuni de transport urban. Aplicaţia ar putea oferi şi opţiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorităţi (ex. transportul public de suprafaţă, transportul subteran şi chiar transportul feroviar - la nivel naţional)", relevă comunicatul CC.

Potrivit sursei citate, implementarea unei astfel de aplicaţii necesită o abordare unitară la nivel naţional.

În contextul tendinţei tot mai multor state europene de a reglementa statutul şoferilor ca angajaţi, autoritatea de concurenţă propune alegerea unei soluţii care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ şi care să nu inhibe motivaţia operatorilor de platforme de a concura în mod real.

Astfel, Consiliul Concurenţei propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul şoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenţei şoferilor este esenţială pentru o bună funcţionare a pieţei.

În ceea ce priveşte segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităţilor locale privind numărul de autorizaţii de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul şoferilor de ride-hailing a crescut. În acelaşi timp, o mare parte dintre şoferii de taxi au început să utilizeze aplicaţii integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a îşi oferi serviciile.

În acest context, Consiliul Concurenţei recomandă reevaluarea menţinerii reglementărilor care limitează, în mod artificial, nivelul de concurenţă între serviciile de taxi şi cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizaţii, tariful reglementat şi obligativitatea taximetriştilor de a colabora cu un dispecerat şi de a plăti tariful aferent acestui serviciu.

"Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piaţa din România, se constată că toţi operatorii de transport alternativ sunt localizaţi, în realitate, în afara ţării, având o prezenţă globală. În cazul Uber şi Bolt, contravaloarea curselor este încasată direct de companiile din afara ţării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entităţile de la nivel naţional au atribuţii şi drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii (ex. pentru servicii de marketing) prestate către companiile din grup, din afara ţării", potrivit comunicatului.

Ca urmare, autoritatea de concurenţă consideră că modul de funcţionare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiţii de transparenţă şi legalitate (inclusiv în ceea ce priveşte conformarea la normele fiscale).

Consiliul Concurenţei precizează că serviciile de ride-hailing au apărut ca o alternativă la serviciile tradiţionale (de tip taxi), diferenţiindu-se faţă de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalităţile de comandă şi plată, dinamica de tip "peer-to-peer", tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcţie de condiţiile pieţei, sistemul de review-uri etc.

Potrivit raportului realizat de autoritatea de concurenţă, segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de trei jucători importanţi: Uber, Bolt şi Free Now, în optsprezece oraşe din România, Uber şi Bolt acoperind peste 90% din cursele efectuate şi practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creşteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piaţa şi-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieţei.

Varianta preliminară a raportului privind segmentul serviciilor de transport alternativ poate fi consultat pe pagina web a instituţiei, www.consiliulconcurentei.ro, timp de 30 de zile, iar observaţiile pot fi transmise în acest interval de timp, prin e-mail, la adresa [email protected]

Pentru a cunoaşte şi opiniile utilizatorilor (pasageri) şi prestatorilor (şoferi) serviciilor de transport alternativ şi a putea promova măsuri care să maximizeze beneficiul consumatorilor şi independenţa şi respectarea drepturilor şoferilor, autoritatea de concurenţă propune, spre completare, un chestionar pentru pasageri, respectiv unul pentru şoferi, ce pot fi accesate pe link-urile următoare: chestionar pentru pasageri: https://forms.gle/t3jqTJVoR5JHyHiT6, respectiv chestionar pentru şoferi: https://forms.gle/XK29CMUfvWi7xeN47.