Premium
Evaluarea veniturilor bugetare din strategia fiscal-bugetară a Guvernului Orban pentru 2020-2022 indică o supra-estimare pe partea de TVA în 2020, în timp ce estimarea încasărilor din accize este considerată ca fiind optimistă de Consiliul Fiscal (CF), potrivit opiniei instituției publicată joi.
Consiliul Fiscal arată că veniturile din accize nu iau în considerare abrogarea supraaccizei la carburanți din 1 ianuarie 2020, neluare în calcul ce reprezintă un risc având în vedere impactul bugetar asociat, estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020. Totodată, Consiliul Fiscal arată că există decalaje între evaluările anterioare ale Guvernului și ale CF privind cheltuielile de asistență de până la 1,5% din PIB în 2021 și de până la 2,6% din PIB în 2022.
Citește și: BREAKING: CSM a SUSPENDAT judecata acțiunii disciplinare a procurorului din cazul Caracal, Ovidiu Popescu
"Nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat în SFB (strategia fiscal-bugetară – n.red.) să crească în perioada de referință de la un nivel de 31,76% din PIB în anul 2020, până la 32,05% din PIB în anul 2022 pe seama evoluției moderate a veniturilor fiscale și a absorbției fondurilor europene post-aderare, acestea din urmă majorate substanțial în ultimul an acoperit de SFB. Astfel, în timp ce ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuțiile sociale) evidențiază o ușoară diminuare de la 15,7% din PIB în 2020 la 15,5% din PIB la finalul orizontului de prognoză, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale rămâne la o valoare apropiată de 2,4% în intervalul 2020-2021, accelerând surprinzător la 2,8% din PIB în anul 2022. Contribuțiile de asigurări sociale se mențin în jurul valorii de 11% din PIB pe tot intervalul de prognoză", arată CF în opinia publicată joi.
Consiliul Fiscal apreciază că, în principal, variațiile nominale proiectate în SFB ale celor mai importante categorii de venituri fiscale sunt aproximativ în linie cu cele ale bazelor macroeconomice relevante în primii doi ani acoperiți de Strategie, excepție fiind:
1. evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022, pare a indica o supra-estimare pentru primul an în raport cu baza macroeconomică aferentă (consumul populației exclusiv autoconsumul) și o inversare a acestei deviații în al doilea an;
2. estimarea veniturilor din accize este considerată de CF ca fiind optimistă, și nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanți începând din 1 ianuarie 2020. CF consideră relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât și stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri;
3. abrogarea menționată mai sus include și supra-impozitarea locurilor de muncă part-time, măsură care inclusă în proiecție ar fi sporit realismul acesteia, simultan cu reducerea nivelului veniturilor.
"În acest context, CF reiterează recomandările anterioare referitoare la respectarea principiului transparenţei statuat de art. 4 al Legii nr. 69/2010, fiind necesară în acest sens o prezentare mai detaliată a bazelor macroeconomice şi a elasticităţilor considerate pentru fiecare categorie de venituri, precum și a impactului măsurilor discreționare ce afectează proiecțiile. În condițiile în care strategia fiscal-bugetară ar trebui să fie instrumentul esenţial pentru a asigura coerenţa şi predictibilitatea politicii fiscale pe termen mediu, CF consideră că o definire riguroasă a parametrilor care vor afecta nivelul veniturilor bugetare în orizontul de timp de referinţă ar fi necesară, în pofida mandatului legal limitat al actualului Guvern", spune CF.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal consideră că cheltuielile de asistență socială par subestimate începând cu anul 2021 în raport cu estimările MFP, în contextul aplicării legii pensiilor, decalajul între evaluările anterioare ale Guvernului și ale CF fiind cuprins între 1,3-1,5% din PIB pentru 2021, respective 2,2-2,6% din PIB pentru 2022.
"Traiectoria de reducere a nivelului acestora exprimat ca pondere în PIB (exclusiv impactul absorbției programate de fonduri europene post-aderare) este explicată în principal de proiectarea dinamicii nominale a acestora sub dinamica PIB. Astfel, cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii ca procent în PIB sunt estimate în ușoară scădere, cu 1 pp de PIB pe orizontul acoperit de SFB, în timp ce cheltuielile de capital se mențin aproape constante la 2,4% din PIB. O mențiune în acest caz se referă la reducerea acestora de la 2,9% din PIB în anul 2019 la 2,4% în 2020, pentru, este de presupus, acomodarea creșterilor categoriei asistență socială, ca rezultat al aplicării noii Legi a pensiilor. Totodată, cheltuielile de asistență socială par subestimate începând cu anul 2021 în raport cu estimările MFP din Nota de fundamentare la Legea pensiilor nr.127/2019. Pentru 2021 decalajul în raport cu evaluările anterioare ale Guvernului și ale CF, este cuprins între 1,3 – 1,5% din PIB, iar pentru 2022 între 2,2 – 2,6% din PIB", arată CF.
În opinia instituției, decalajul în 2020 este unul redus, însă din 2021 și 2022 acesta va fi într-o creștere semnificativă provenind majoritar din elemente de cheltuieli bugetare, în speță majorarea pensiilor.
"Decalajul între deficitul efectiv din SFB și cel ajustat de către CF cu elementele de venituri și cheltuieli identificate mai sus este relativ redus pentru anul 2020 – provenind majoritar din veniturile bugetare – situația inversându-se în 2021 și 2022, în sensul unui decalaj în creștere la valori semnificative și provenind majoritar din elemente de cheltuieli bugetare – în speță aplicarea Legii pensiilor cu un impact mai redus în SFB decât evaluarea din nota de fundamentare realizată de Guvern".
Consiliul Fiscal reiterează preocupările exprimate în opiniile anterioare în privința impactului major al legii pensiilor și implicațiilor asupra unei construcții bugetare viabile, asupra echilibrului macroeconomic și stabilității economice în ansamblu.
