Premium
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, explică motivele pentru care a depus controversatul proiect de lege privind ONG-urile, criticat dur de multe organizații neguvernamentale.
”Motivul ține de ideea de a limita abuzul de drept”, precizează el într-un interviu la RFI.
”N-am fost niciodată un adversar al ONG-urilor, însă am constatat, fără să generalizez, că există ONG-uri care acționează la comandă”, spune parlamentarul. Liberalul susține că s-a consultat înainte ”cu mulți ONG-iști”, dar întrebat cu cine mai exact, a evitat un răspuns concret. ”Eu sunt de acord că iubim ONG-urile, dar nu cred că nu mai pot propune o măsură legislativă, pentru că nu vor ONG-iștii, haideți să fim serioși”, afirmă senatorul.
Reporter: Ați inițiat un proiect de lege prin care ONG-urile care atacă în instanță diverse acte administrative sunt obligate să depună o garanție de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei. În plus, o asociație nu mai poate contesta un proiect imobiliar, de exemplu, pornit anterior înființării acelui ONG și nici dacă organizația funcționează de mai puțin de doi ani. În caz contrar, asociația va fi dizolvată prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei persoane interesate. Nu în ultimul rând, ONG-urile sunt obligate să țină un registru care să conțină veniturile obținute din sponsorizări, precum și cele din redirecționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit, dar și numele persoanelor care au oferit aceste sume asociațiilor respective. De ce ați simțit nevoia unor asemenea măsuri?
Daniel Fenechiu: N-am fost niciodată un adversar al ONG-urilor, însă am constatat, cum au constatat și alții care au urmărit această problematică faptul că există situații și aici n-aș vrea să bag în această generalizare toate ONG-urile, există ONG-uri care acționează la comandă, la comanda unor competitori, la comanda unor interese și motivul pentru care atacă proiecte edilitare, că discutăm de proiecte de construcții, proiecte de infrastructură, este acela de a bloca proiectul respectiv. Consecințele pot fi extrem de grave. Imaginați-vă că dacă cineva vrea să facă o anumită investiție, hai să zicem în imobiliare și se apucă să construiască un imobil cu șase sau opt apartamente, își ia niște bani de la bancă și la un moment dat începe să facă antecontracte de vânzare-cumpărare. Când a ajuns cu imobilul undeva la două treimi, îl atacă un ONG, despre care nu știe absolutamente nimic, care obține o suspendare de la instanță a autorizației de construire. Procesul durează doi ani și jumătate, timp în care banca îi declară scadent creditul, omul poate intra în insolvență, pierde antecontractele și la final se constată că proiectul era corect.
Reporter: Așa funcționează justiția, uneori câștigi, alteori pierzi.
Daniel Fenechiu: Nu, nu, nu, nu, nu, nu asta-i problema. Problema este că în momentul în care câștig nu e nici o problemă, dar în momentul în care am pierdut, am băgat în faliment un investitor, o companie, am distrus viața unui om. Și atunci am zis așa, cu o asemenea ipoteză în care să existe o garanție la formularea unei cereri ne creează două beneficii. Primul beneficiu este că ONG-urile vor fi puțin mai selective când fac anumite lucruri, iar acolo unde este un demers care este motivat de altceva, decât de aspectele care ar trebui să țină de activitatea ONG-urilor, vom vedea filiera banilor, pentru că a plăti o garanție, care nu poate fi mai mare de 50.000 de lei, e adevărat, m-am orientat după modul francez, în Franța așa este, în Franța garanția merge până la 20.000 de euro, eu în România am lăsat-o la jumătate, deci în momentul ăla vezi cu exactitate cine ți-a furnizat banii ca să plătești această garanție. Banii ăștia pot să ți-i furnizeze fie prin ipoteza unei sponsorizări, donații sau altă formă de finanțare legală, fie prin redirecționarea a 3,5% din impozit și aici mă refer la donatorii mari, că nu mă refer la un salariat care redirecționează 3,5%, că acolo discutăm de câteva sute de lei, dar când discutăm despre un venit al unei persoane sau al unei companii importante, 3,5% poate ajunge la sume care să depășească 50.000 de lei.
Reporter: Dar aceste informații sunt deja cunoscute de ANAF, datele sunt acolo.
Daniel Fenechiu: Sunt cunoscute de ANAF, dar nu sunt cunoscute de cei care ar putea fi interesați.
Reporter: Păi, să se intereseze la ANAF.
Daniel Fenechiu: Păi, ANAF-ul nu dă această informație, dacă nu e prevăzută în lege. Deci vreau să vă spun că acest amendament nu este amendamentul lui Daniel Fenechiu, este un amendament USR. Deci a existat și un proiect USR, din care a fost preluat acest amendament.
Reporter: Dânșii vă contrazic, nu-i adevărat, e amendamentul dvs..
Daniel Fenechiu: Deci amendamentul este al meu, dar textul este preluat dintr-o propunere de-a lor.
Reporter: Dar de multe ori, aceste ONG-uri sunt cele care reușesc să blocheze în instanță proiecte imobiliare ilegale, cu impact nociv asupra peisajului urban, tot felul de construcții pe spațiile verzi sau demolări de monumente istorice, pentru a face loc unor clădiri din beton și sticlă în zone protejate. Dacă introduceți aceste măsuri, multe ONG-uri nu vor mai putea ataca în instanță proiectele respective. Și atunci cine va mai putea apăra interesul public?
Daniel Fenechiu: Vorbiți cu omul care a reușit blocarea celui mai mare proiect imobiliar care a încălcat urbanismul din București, Cathedral Plaza. Dacă ați urmărit evoluția scandalului Cathedral Plaza, veți vedea că pe hotărârea judecătorească care a suspendat lucrările și cea care a anulat autorizația scrie firma Fenechiu/Savu și avocat Daniel Fenechiu.
Reporter: Da, dar sunt ONG-uri care se judecă mai departe cu dezvoltatorul imobiliar, procesele continuă. Dacă proiectul dvs. ar fi existat mai demult, ONG-iștii nu ar mai fi putut face nimic.
Daniel Fenechiu: Nu este adevărat, chiar nu este adevărat, este pur și simplu o susținere, care nu are în opinia mea fundament. Aici, problema este următoarea: motivul pentru care am susținut introducerea anumitor clauze, condiții, în textul de lege ține de ideea de a limita abuzul de drept. Eu sunt convins că măsura poate să și deranjeze pe alocuri, dar ideea măsurii a fost bună. Pe de altă parte, această lege poate fi fie modificată, fie corijată, poate să fie chiar respinsă în Camera decizională. Acuma, eu nu văd această furie a anumitor ONG-uri, în momentul în care cineva nu gândește așa cum gândesc ei, pentru că în ultimă instanță, eu am procedat foarte democratic, am făcut o expunere de motive, am explicat transparent cum văd eu lucrurile și poate nu le văd bine.
Reporter: Dânșii vă reproșează că v-ați inspirat din Rusia lui Putin. Cum le răspundeți?
Daniel Fenechiu: Vreau să vă spun că asemenea alegații și le spun alegații pentru că știu și ei că sunt alegații nu-și au sensul într-o discuție serioasă. Nu m-am inspirat în nici o reglementare pe care am propus-o din vreun model rus. Toate modelele utilizate sunt modele europene, în special m-am inspirat din legislația franceză și legislația italiană, iar acolo unde n-am avut sursă de inspirație am gândit cu creierul propriu, fără ca asta să însemne în mod obligatoriu că soluțiile propuse de mine sunt cele mai bune.
Reporter: Dar câte ONG-uri ar putea în opinia dvs. să depună acea garanție de 1% din valoarea investiției, nu mai mult de 50.000 de lei? Asta înseamnă de fapt o jumătate de miliard de lei vechi, o sumă uriașă pentru foarte multe ONG-uri.
Daniel Fenechiu: Înseamnă 10.000 de euro.
Reporter: Asta înseamnă bugetul unui ONG pe câțiva ani.
Daniel Fenechiu: În momentul în care există un interes public, banii ăștia pot fi colectați foarte ușor, dom`le, ne batem pentru povestea asta și cetățenii donează și susțin ONG-ul respectiv. De regulă, acest tip de acțiuni este un tip de acțiuni care este făcut de către ONG-uri care identifică o problemă și este finanțat de populația care are simț civic.
Reporter: Renunțați la acest proiect sau mergeți mai departe cu el?
Daniel Fenechiu: Eu să renunț nu o să renunț la el, dar nu mă opun la măsuri de îmbunătățire, pentru că în momentul în care vin ONG-urile și spun uite, ne-am gândit că ideea asta de a elimina abuzul de drept e bună, venim și propunem hai să o facem așa, niciodată nu o să spun nu.
Reporter: Dar v-ați consultat cu ONG-iștii?
Daniel Fenechiu: Cu mulți ONG-iști m-am consultat.
Reporter: Cu cine?
Daniel Fenechiu: Acuma îmi este foarte greu să vă dau o listă, dar dvs. să nu credeți că nu am prieteni care lucrează la ONG-uri sau că nu sunt ONG-uri care pur și simplu mă sună și mă întreabă domnule, de ce ai făcut treaba asta, ce ai în vedere, hai să nu știu mai ce. Deci activitatea legislativă nu se poate face fără consultări. Dacă mă întrebați dacă i-am adunat pe toți la o masă, nu, asta nu am făcut-o, dar am vorbit cu foarte mulți ONG-iști și le-am explicat care sunt rațiunile propunerii mele.
Reporter: Și dânșii au fost de acord cu ce propuneți?
Daniel Fenechiu: N-aș putea spune asta, dar eu le-am spus: sunt de acord să vin cu alte propuneri, dacă-mi veniți cu propuneri de limitare a abuzului de drept. N-au putut să vină cu măsuri. Acuma, eu sunt de acord că iubim ONG-urile, dar eu cred că responsabilitatea legiferării nu ține doar de ONG-uri, chiar dacă putem avea o preferință. Și cu riscul ca să fiu înjurat, că asta se întâmplă, eu îmi susțin punctele de vedere argumentat. Dacă greșesc sau dacă nu sunt convingător, atât colegii mei, cât și restul parlamentarilor pot foarte simplu să-mi respingă un amendament, să vină cu amendamente mai bune sau să-mi respingă proiectul. Acuma, nu cred că nu mai pot propune o măsură legislativă, pentru că nu vor ONG-urile, haideți să fim serioși.
