Premium
România este o țară majoritar ortodoxă, cu aproape 16,5 milioane de creștini ortodocși, ceea ce reprezintă, în procente, 86% din populație. Conform unui clasament, România se află în top 10 mondial al celor mai religioase țări din lume. Într-o țară atât de ortodoxă, România are președinte un creștin, dar nu un ortodox. Klaus Iohannis împărtășește confesiunea luterană. Ortodocșii au dat dovadă nu aleg în funcție de religie, pentru că, de exemplu, Ion Iliescu a fost un ateu declarat, Emil Constantinescu a fost un ortodox care nu s-a remarcat prin prezența la slujbe, iar Traian Băsescu a recunoscut că nu are nicio legătură cu religia, deși este ortodox.
Indiferent de cine a condus țara, că a fost Nicolae Ceaușescu, vreun rege sau vreun democrat de după Revoluție, Biserica Ortodoxă Română s-a rugat pentru ”cârmuitorii țării”. În Ectenia mare, cea care ne învaţă ierarhia creştină, prima rugăciune este aceasta: ”Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni, pentru cârmuitorii ţării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne rugăm.”.
De ce se roagă Biserica Ortodoxă pentru Klaus Iohannis, deși nu este ortodox, și, mai ales, că este unul dintre cei care i-au atacat pe ortodocșii și ceilalți creștini care au organizat și votat la Referendumul pentru familie? De ce preoții nu îi dau cu ”flit”, așa cum a făcut el?
Iată ce spunea, în martie anul acesta, președintele pentru care se roagă preoții ortodocși: „Vă amintiţi, când a apărut acea idee cu referendumul, eu, dintr-odată, am devenit inamicul public numărul unu pentru o grămadă de oameni, când am spus că trebuie să fim toleranţi. Şi s-a văzut că, din păcate, am avut dreptate. Cei care au promovat referendumul au fost orice numai toleranţi nu. Dar românii au fost mult deasupra acestui discurs. Au dat o lecţie imensă acestor infatuaţi care au propagat ura şi, pur şi simplu, cum se spune mai popular, i-au tratat cu flit”.
Iohannis i-a numit ”infatuați” nu doar pe românii care au mers la referendum, al căror președinte este, ci și pe cei care se roagă pentru el.
Morala creștină ne învață că trebuie să-i iubim pe vrăjmașii noștri. Desigur, Iohannis nu este vrăjmașul Bisericii, pentru că referendumul a fost inițiat de toate cultele din România, inclusiv de cel de care el aparține.
Întrebarea rămâne, de ce se roagă preoții pentru Klaus Iohannis? Președintele ultimilor 5 ani și, cel mai probabil, al viitorilor 5 ani, a ignorat ortodoxia românească de câte ori a avut ocazia. Rugăciunea pentru conducători nu depinde de vrednicia celor ce deţin, vremelnic, puterea în stat. Ea este înțeleasă, uneori, ca o formă de obedienţă faţă de autorităţi. De altfel, rugăciunea pentru conducători a fost înlocuită, imediat după Revoluţia din decembrie 1989, cu rugăciunea pentru popor şi armată. Însă, după câţiva ani de confuzie în acest domeniu, s-a reintrat în normalitate prin stabilirea de către Sfântul Sinod a actualei formule, care seamănă cu cea utilizată de Biserica Greacă.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a făcut, pentru STIRIPESURSE.RO, următoarea precizare: ”Trebuie precizat ca Biserica Ortodoxa NU se roagă în mod special pentru singulara persoana a președintelui țării (deși a te ruga pentru oricine este cat se poate de crestineste), cererea din ectenia mare la care faceti referire facand parte din cele mai vechi formule liturgice ortodoxe. Rugaciunea ecleziala pentru „conducatorii tarii” este una intemeiata biblic pe continutul capitolului 13 din epistola catre Romani a Sfantului Apostol Pavel. In acest capitol sunt explicate ratiunile profunde ale rugaciunii pentru cei care au responsabilitatea conducerii / slujirii comunității.”
Noi, ortodocșii, ne rugăm pentru ”cârmuitori” din iubire frățească, dar și din speranța că ei ne vor aduce în viață ceea ce ne dorim: siguranță, stabilitate, prosperitate, liniște, bucurie și sănătate. Un președinte care își iubește poporul face totul pentru popor, iar Biserica un astfel de președinte vrea, de aceea se roagă pentru el.
