Premium
Când un ministru francez a comparat-o anul trecut pe premierul naționalist italian Giorgia Meloni cu liderul extremei drepte franceze, premierul italian l-a sunat pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a se plânge de acest lucru.
Meloni a fost atât de indignată încât liderul francez s-a simțit obligat să trimită un emisar la Roma pentru a o liniști, au declarat două surse care au cunoștință despre conversații, potrivit Reuters, relatează Mediafax. Mesajul premierului italian către Macron a fost clar, potrivit uneia dintre surse: ea nu era o versiune italiană a lui Marine Le Pen.
Atât biroul lui Macron, cât și cel al lui Meloni au refuzat să comenteze incidentul, care nu a fost raportat anterior.
Supărarea lui Meloni ilustrează profunzimea diviziunilor din cadrul dreptei naționaliste europene, care ar putea împiedica eforturile acesteia de a exercita puterea la nivelul UE, în ciuda sprijinului record înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie.
Ce spun sondajele?
Sondajele prevăd că partidele naționaliste și eurosceptice din Europa vor obține un număr record de voturi în iunie. Se așteaptă ca alegătorii să pedepsească partidele tradiționale pentru că nu au reușit să protejeze gospodăriile de inflația ridicată, să limiteze imigrația și să ofere locuințe și asistență medicală decente.
Un model construit de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un grup de reflecție politică, pe baza sondajelor din țările UE, prevedea în ianuarie că o coaliție populistă de dreapta formată din creștin-democrați, conservatori și dreapta radicală ar putea, teoretic, să obțină pentru prima dată o majoritate de guvernare în Parlamentul European.
Ce ar putea urma
Dar perspectiva apariției unui bloc unic și puternic, care să cuprindă extrema dreaptă, este redusă, pe fondul diferențelor puternice dintre liderii săi, Meloni și Le Pen, au declarat sursele pentru Reuters.
Meloni conduce de facto gruparea de dreapta dură Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) din cadrul parlamentului, în timp ce Le Pen este o forță motrice în cadrul grupului Identitate și Democrație (ID), mai deschis anti-european.
O fuziune între cele două grupuri ale lor în Parlamentul European este foarte puțin probabilă, deoarece strategia lui Meloni, acum că este la putere, este de a maximiza influența italiană în Europa prin colaborarea cu instituțiile UE, nu prin lupta cu acestea, au declarat sursele.
Le Pen, în schimb, este hotărâtă să demonstreze că „Europa lui Macron”, așa cum o numește ea, eșuează în fața oamenilor de rând - chiar dacă spune că nu mai susține o ieșire a Franței din UE.
„Ceea ce Meloni vrea cu adevărat este să formeze o coaliție de dreapta la Parlamentul European pentru a fi într-o poziție pivot”, a declarat pentru Reuters Nicolas Bay, un membru francez al Parlamentului European. Partidul său, Reconquete, un rival francez de extremă dreapta al lui Le Pen, a încheiat o alianță cu Meloni luna trecută.
Lipsa unei platforme politice unice și coerente va slăbi influența extremei drepte în chestiuni care variază de la relațiile comerciale cu China până la răspunsul Europei la războiul din Ucraina, politica climatică și imigrația, spun analiștii.
Influența în cadrul Parlamentului European este vitală pentru componența Comisiei Europene - organul executiv al blocului, care are, de asemenea, responsabilitatea de a iniția legislația UE.
Legislativul a devenit mai fragmentat și mai nesigur, pe măsură ce partidele majoritare au pierdut teren în alegerile europene din ultimul deceniu. Jean-Paul Garraud, liderul trupelor lui Le Pen în Parlamentul European, a acuzat ECR de favorizarea aderării Ucrainei la UE, de împărțirea migranților între țările europene și de acorduri comerciale care dăunează sectorului agricol european.„Ne-am poziționat întotdeauna împotriva tuturor acestor puncte”, a declarat el pentru Reuters. Pe site-ul lor, ECR afirmă că doresc o Europă „sigură și securizată”, „un sistem de imigrație care să funcționeze”, „toate statele membre tratate în mod egal” și că „sunt alături de Ucraina”. Un purtător de cuvânt a refuzat să facă alte comentarii.
