Emilia Şercan, o primă victorie în instanţă în dosarul de kompromat: 'Singura mea speranţă legată de dosarele mele rămâne în judecători'

Jurnalista Emilia Şercan anunţă că ICCJ a decis să admită, în parte, plângerea prin care a contestat soluţia de clasare a dosarului în care l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu şi omisiunea sesizării, în dosarul de kompromat, cauza fiind trimisă la procuror, pentru a completa urmărirea penală.

”O primă victorie în instanţă în dosarul de kompromat! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, astăzi, să admită, în parte, plângerea prin care am contestat soluţia de clasare a dosarului în care l-am acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu şi omisiunea sesizării în dosarul de kompromat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat în parte ordonanţa de clasare şi mi-a admis plângerea în ceea ce priveşte clasarea infracţiunii de favorizarea făptuitorului şi a decis trimiterea cauzei la procuror, pentru a completa urmărirea penală”, anunţă, într-o postare pe Facebook, Emilia Şercan.

”Admite plângerea formulată de petenta Şercan Emilia împotriva ordonanţei de clasare nr. 2822/P/2022 din data de 01.02.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia de urmărire penală şi criminalistică, menţinută prin ordonanţa nr. 106/II/2/2023 din data de 26.04.2023 a procurorului-şef al aceleiaşi secţii din cadrul parchetului şi desfiinţează în parte ordonanţa atacată, respectiv numai în ceea ce priveşte soluţia de clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. În temeiul art. 341 alin. 6 lit. b din Codul de procedură penală, trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. Menţine celelalte dispoziţii ale ordonanţei atacate. În temeiul art.275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în decizia ICCJ.

Jurnalista subliniază că un judecător de la Înalta Curte a constatat că plângerea sa de favorizare a infractorului a fost îndreptăţită şi că în legătură cu această plângere nu s-au făcut acte de urmărire penală corespunzătoare.

”A constatat, aşadar, exact ceea ce am reclamat în tot acest timp: că se încearcă îngroparea dosarului fără să fie făcută o minimă cercetare”, explică jurnalista, adăugând că acest dosar a fost instrumentat de procurorul Mihai Hondor, de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, care l-a clasat după ce a audiat-o, iar apoi l-a audiat pe ministrul Bode, fără să mai facă niciun alt act de urmărire penală.

Ea menţionează că în plângere a arătat cum, după ce i-a reclamat ministrului de Interne că o probă pe care a dat-o poliţiei a fost scursă dintr-un dosar penal şi publicată pe site-ul ”infractorului Cristian Rizea”, două ore mai târziu a fost publicat un text clonă cu cel de pe site-ul lui Rizea pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com.

”Acest articol a fost antedatat pentru a crea impresia că a fost publicat cu circa cinci ore înainte ca eu să fi dat proba poliţiei”, precizează Emilia Şercan.

În opinia sa, prin închiderea dosarului anul trecut, în februarie, Parchetul General a încercat muşamalizarea efectivă a dosarului, decizia, fiind una ”mai degrabă politică”.

Dosarul urmează să fie restituit acum Parchetului General.

”Un an şi două luni - atâta timp am pierdut cu acest dosar pentru a demonstra evidenţa, că Parchetul General nu şi-a făcut treaba şi a încercat să îl protejeze pe Lucian Bode. Aşa cum am mai spus, singura mea speranţă legată de dosarele mele rămâne în judecători”, conchide Emilia Şercan.