DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fostul ministru Boagiu a fost EVAZIV în fața judecătorilor ICCJ - A vorbit despre generalități și nu despre afacerea Swietelsky

anca boagiu, fost ministru

Fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, demnitarul despre care fostul șef al Swieteslky România martorul principal al DNA spun că ar fi urmat să primească două milioane de euro  din afacerea judiciară a dat, miercuri, o declarație evazivă la ICCJ, ocolind parțial întrebările directe ale judecătorilor.

La un moment dat președintele completului de judecată i-a atras atenșia pe ton grav că nu răspunde la o întrebare directă și clară a instanței.

Din culisele dosarului despre martorul Boagiu...

„Existenţa înţelegerii referitoare la plata unui comision de 10% către funcţionarii români în vederea deblocării plăţilor a fost confirmată şi de Hornegger Josef, directorul Swietelsky România”, notează anchetatorii DNA în mega dosarul aflat acum pe masa judecătorilor ICCJ.

”Doresc să precizez că, la începutul anului 2009, erau presiuni uriaşe asupra mea şi a altor colegi de la Switeslky pentru a găsi soluţii pentru ca firma Swietelky şi asocierea să fie plătită. Tot ce am făcut eu, am făcut ca firma Swietelsky să primească banii de la contracte, pentru facturile neonorate de foarte mult timp.

Citește și: Precedentul PERICULOS pe care îl ÎNCEARCĂ judecătorii din CSM...

Ştiu că a venit la mine la birou dl Hozoc, singur sau însoţit de cineva, mi-a spus că a fost secretar de stat în guvernul Tăriceanu iar acum este consultant, ştie că avem probleme cu încasările şi că ştie multă lume şi factori decisivi.

Acesta mi-a spus că, dacă există înţelegere, pot fi rezolvate aceste probleme. Eu am înţeles ce înseamnă “să existe înţelegere ”, adică trebuie plătit un comision dacă vrem să încasăm facturile.

La prima întâlnire eu am zis că am înţeles şi nu am discutat despre comisioane sau procente. După această întâlnire am mers la Viena, am discutat cu Peter Gal şi cred că şi domnul Schreiner şi Kuessel şi le-am comunicat că poale am găsit omul potrivit care poate să ne ajută să rezolvăm problemele.

Am primit OK-ul să port din nou discuţii cu dl Hozoc cu privire la cuantumul pretenţiilor pentru a fi găsită o soluţie în deblocarea plăţilor.

După ce am revenit în România, l-am sunat pe dl Hozoc şi i-am solicitat o întâlnire. Ne­am întâlnit şi i-am spus că am primit OK-ul de la Viena, dar trebuie să ştim cuantumul pretenţiilor.

Dl. Hozoc mi-a spus că are nevoie de puţin timp pentru a discuta cu factorii decisivi. După un timp foarte scurt, a venit dl Hozoc la mine şi mi-a spus că 10% din sumele datorate jlrmei Swietelsky, pentru a ajunge mai sus pe lista arieratelor, respectiv să avem prioritate la plăţi.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` - Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR...

După ce am aflat pretenţiile, am fost la Viena şi am comunicat şefilor mei care va fi procentul care trebuie să fie plătit. Eu am primit atunci confirmarea că există fonduri pentru suma respectivă. Eu nu aveam acces la conturile asocierii, eram doar intermediar între dl Hozoc şi Swietelsky Austria.

Am revenit cu răspunsul, l-am chemat pe dl Hozoc şi i-am comunicat că răspunsul din partea Swietelsky Austria este pozitiv şi că trebuie să mergem împreună în Austria, pentru a purta o discuţie cu Peter Gal, care era director economic pe departamentul feroviar la Swietelsky Austria.

Acest lucru s-a întâmplat, am mers împreună cu dl Hozoc la Viena, la sediul din Fischament, unde le-am făcut cunoştinţă dlui Gal cu dl Hozoc şi au început discuţiile cum şi în ce formă să fie contractele şi plăţile, dar eu nu mai ştiu pentru că nu eram implicat în chestiile respective.

Mie mi-a spus dl Hozoc de ministrul Radu Berceanu şi de dl Vlădescu Sebastian, ca fiind cele mai importante persoane şi că urmează să primească o parte din comision, fiind singurii în măsură să rezolve această problemă. Nu a menţionat niciodată numele lui Boureanu Cristian şi nu mi-a spus că dl Dascălu a pretins suma respectivă.

Ulterior, ştiu că mi-a spus că dl Dascălu trebuie să primească o sumă de bani de la dl Berceanu din acest comision, fără a-mi preciza cuantumul.

Tot ulterior am aflat de la Hozoc Florin că o parte din bani trebuie să ajungă şi la Boagiu Anca, care nu apăruse în primele discuţii întrucât nu era ministru iniţial. Eu am aflat aceste lucruri de la dl Hozoc întrucât a trebuit să spun conducerii din Viena cu cine discută dl Hozoc pentru a debloca plăţile şi la ce demnitari urmează să ajungă banii. Nu am cunoscut cât urma să primească fiecare din comision.

La discuţiile în care se discuta despre comisioane şi demnitarii implicaţi participam doar eu, Hozoc Florin şi Peter Gal.", s-a spovedit Josef Hornegger, șeful companiei din România.

S-ar fi pregătit peste două milioane de euro pentru Boagiu

„Conform înţelegerii iniţiale, pentru aceste demersuri Sebastian Vlădescu urma să primească circa 2 milioane de euro; în final, astfel cum se va arăta în capitolul următor, a primit suma de 2.177.000 de euro cash, pentru a o remite Ancăi Boagiu, şi suma de 65.000 de euro reprezentând finanţarea unei societăţi înregistrate în Cipru, deţinute de Vlădescu Sebastian împreună cu Hozoc Florin, Boureanu Cristian şi Drăgoi Iulian”, mai notează DNA în actele dosarului.

Declarația martorului principal al DNA, cel care a demantelat tot mecanismul faptelor penale ce s-ar fi petrecut la Finanțe și Transporturi, indică în mod direct mai mulți foști miniștri și sumele de bani ce urmau să ajungă la aceștia conform întelegerii frauduloase cu directoratul Swietelsky,

„ Vlădescu Sebastian a promis iniţial că îşi va exercita influenţa asupra unor funcţionari sau demnitari din Ministerul de Finanţe, inclusiv asupra ministrului Pogea, în sensul că va sprijini cererile legitime ale celor de la Swietelsky.

Ulterior, după ce a devenit ministru de finanţe, a alocat fondurile solicitate de Ministerul Transporturilor pentru plăţile către Swietelsky, coordonăndu-se în demersuri cu Dascălu Constantin şi cu Mihai Tănăsescu de la reprezentanţa în România a FMI.

După numirea Ancăi Boagiu, ca ministru al transporturilor, şi-a exercitat influenţa pe care o avea asupra acesteia pentru a continua plăţile arieratelor înregistrate de Swietelsky, din fondurile deja alocate, având în vedere faptul că, la scurt timp după numirea acesteia ca ministru, Dascălu Constantin a plecat din minister.

Încă de la începutul înţelegerii intermediate de Boureanu Cristian, Vlădescu Sebastian a pretins o treime din sumele încasate şi rămase după plăţile efectuate către ceilalţi, celelalte două treimi urmând să ne revină mie şi lui Boureanu Cristian.

La discuţiile finalizate cu această înţelegere, am participat toţi trei: eu, Vlădescu Sebastian şi Boureanu Cristian. Cu aceeaşi ocazia am făcut şi un calcul estimativ, pe care l-am trecut într-un tabel conform căruia suma revenită fiecăruia era în jur de 2.000.000 euro.

In final, până în momentul de faţă a primit 65.000 euro reprezentând împrumut asociat aferent cheltuielilor de dezvoltare a proiectului Keyka. In acelaşi timp, a primit cash peste 20. 000 euro, pentru a fi remisă Ancăi Boagiu.

Precizez că Vlădescu Sebastian o simpatiza foarte mult pe Anca Boagiu şi a spus că dacă i-am dat lui Dascălii Constantin atâţia bani, putem să îi dăm şi ei suma solicitată. Menţionez că Anca Boagiu solicitase suma pentru partid. Sumele exacte se regăsesc în tabele depuse de mine la dosar", a explicat martorul esențial în fața anchetatorilor anticorupție

Pretinsa sumă pentru Boagiu, pretins cerută de Vlădescu

„...Sebastian Vlădescu a primit 2.177.000 de euro, in numerar, în perioada ianuarie 2011 -ianaurie 2013, conform tabelului ataşat.

Aceşti bani erau destinaţi Ancăi Boagiu, care a solicitat, conform declaraţiei lui Sebastian Vlădescu, ca partea ei să fie dată în numerar, acceptând să suporte un cost de 15%.

Eu, personal, nu m-am întâlnit niciodată cu Anca Boagiu. Eu primeam banii de la Roger Syngelides, care îi aducea cash, din Cipru.

Apoi mă duceam cu banii la Sebastian Vlădescu, la biroul acestuia din zona Dorobanţi; acesta lua plicul cu bani şi îl punea pe birou, pe măsuţa de cafea, sub documente.

Din relatările lui Sebastian Vlădescu, rezulta că relaţia lui cu Anca Boagiu era una de încredere, o relaţie foarte bună, aceasta cerându-i sfatul lui Sebastian Vlădescu în activităţile necesare funcţiei de ministru”, a declarat martorul la DNA.

Acesta, notează anchetatorii, „a depus la dosarul cauzei evidenţa întocmită la data de 30.04.2013, referitoare la sumele remise în numerar lui Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe”.

„Cu privire la acest document, martorul a arătat că atât el, cât şi Sebastian Vlădescu aveau situaţia sumelor predate:

”întrebare: ştiţi dacă şi domnul Sebastian Vlădescu sau domnul Boureanu ţineau astfel de evidenţe ale sumelor de bani, ca dumneavoastră?

Răspuns: ştiu că Sebastian Vlădescu ţinea evidenţa sumelor de bani primite de la mine şi date Ancăi Boagiu, întrucât discutam pe sumele care mai erau de plătit şi, de fiecare dată, evidenţele lui coincideau cu evidenţele mele.''”, au mai consemnat procurorii.

Potrivit acestora din această situaţie predată de martor rezultă că sumele ar fi fost remise în 21 de tranşe, cu valori cuprinse între 10.000 CHf şi 200.000 de euro.

Martorii apărării...

Citește și: Soțul unei foste CANDIDATE la prezidențiale a dat EXPLICAȚII la ICCJ...

Instanța supremă a decis, în luna aprilie, audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu.

Lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Instanța supremă a stabilit, pentru 12 martie, primul de termen de judecată în dosarul de mare corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, judecat pentru pretinse fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.

Citește și: `Pentru ce a plătit Adamescu s-a rezolvat` - Discuțiile de TAINĂ dintre SĂGEATĂ și LVRATORUL MITELOR...

Instanța supremă a respins, în 24 februarie, contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

Citește și: EXCLUSIV! În plină CRIZĂ financiară cumnatul lui Mircea Geoană vedea lumea şi primea un Porche Cayenne...

Decizia este definitivă în acest caz astfel că procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

Astfel, între altele, vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Pretinsul făptaș a vorbit ca martor...

Astfel, fostul demnitar despre care există aceste date în dosarul de mare corupție al fostului ministru Sebastian Vlădescu, a compărut, miercuri, în fața judecătorilor ICCJ, unde a fost citat ca martor după ce magistrații au admis o parte din martorii chemați în apărarea fostului șef de la Finanțe.

Anca Boagiu a fost evazivă și generalistă în explicații și în detaliile oferite judecătorilor, și a evitat pe cât a putut să ofere detalii precise privind modalitatea în care a fost tratată de către ministerul pe care l-a condus afacerea Swietelsky.

„Anca boagiu : Da. Am fost ministru al Transporturilor din 3 septembrie 2010 până la începutul lui 2012.

Recunosc că nu îmi amintesc precis perioada în care am fost ministru.

Îl cunosc pe Sebastian Vlădescu, pe Costea, nu îmi amintesc de doamna Mititelu, nu știu de unde să o iau. Îl cunosc pe domnul Boureanu.

Îl cunosc pe Sebastian Vlădescu ca și coleg de Guvern în perioada de colaborare când eu am fost ministrul fondurilor europene.

Am avut o relație pur și simplu colegială.

Iccj: când erați ministru care era natura relațiilor cu domnil Sebastian Vlădescu?

Cand eu am fost ministru al transporturilor Sebastian nu mai era ministru atunci.

Iccj: Ați păstrat legătura?

Nu pot spune că am păstrat în mod expres legatura cu el. Dar în viața politică te vezi oricând cu oricine. De întâlnit probabil că ne-am mai întâlnit. Sunt foarte mulți ani de atunci. Aproape zece ani.

Iccj: Cum ați fost numită ministru?

A fost o remaniere guvernamentală. În urma deciziei partidului am fost numită ministru al Transporturilor. Veneam după domnul ministru Berceanu.

Iccj: Legat de lucrările de pe tronsonul București-Constanța....

Era vorba de un pachet de lucrări întârziate pentru care statul român dacă nu le termina risca să înapoieze Comisiei Europene toți banii de finanțare

Punctual nu știu să va spun ce se întâmpla cu acest tronson. Pot spune la pachetul cu acele lucrări din perioada în care am fost acolo. Că erau mai multe lucrări.

Pot să spun cu siguranță că pentru contractele aflate în întârziere și pentru care se risca o returnare a unor sume uriașe de bani cu care fuseseră finanțate adică sute de milioane de euro, decizia la Guvern a fost să facem eforturi de a le închide.

A fost o politică de reducere a arieratelor la nivel național tot în baza acordului cu FMI, în arierate fiind si sumele restante la plata .

Iccj: ce demersuri s-au făcut la ministerul dvs. privind plata acestor arierate.

Întâi le-am analizat la nivel de minister și de contracte aflate în desfășurare. Apoi pe unele sectoare au fost procese de renegociere astfel încât contractanții noștri să renunțe la penalizări. Erau unele contracte cu penalizări uriașe.

Apoi procedura a fost în general de a merge în Guvern cu memorandumuri și să explicăm ce sume am salva de la bugetul de stat prin finalizarea acelor proiecte întârziate.

Iccj: Acest proiect! Cine erau contactele cu care s-a discutat și ce demrrsuri ați făcut dvs. personal?

Pot spune că am văzut la procuror un memorandum prin care se spunea Guvernului că proiectele cu termenul de execuție depășit conform înțelegerii cu CE să fie finalizate.

Pot spune că a fost un proces în care eram implicați ministerul, Guvernul României, la un moment dat și Consiliul European,  pentru a se obține prelungirea contractelor cu Swietelsky.

După ce am ieșit de la audieri de la DNA am verificat ai am realizat despre ce era vorba în memorandumuri. Sunt foarte multe documente de genul semnate de mine că ministru.

Iccj: cum au fost introduse solicitările de plata ale Swietelski în acele arierate?

Nu îmi amintesc astfel de detalii care de regulă sunt la nivelul companiilor. Ca procedură, erau lucrările ce nu se terminaseră la timp și pentru care statul dădea banii înapoi.

Decizia la nivelul Guvernului a fost să finalizăm pentru a nu rambursa sute de milioane de euro ce ar fi grevat bugetul statului în perioada de criză economică.

Iccj: ce discuțîi ați și s-au purtat ?

Păi erau discuții cu FMI.

Iccj nu ați răspuns. La nivelul guvernului cine avea inițiativa?

Păi noi ne-am adresat Guvernului. Noi discutăm cu FMI...

Iccj: Repet. Discuțiile la guvern legat de plata restanțelor la Swietelsky cine le-a inițiat??

Pașii au fost următorii. Întâlnirea cu firma, evaluarea arieratelor....

Ixxj: Nu ne răspundeți la acestea întrebare. Discuțiile cu FMI au vizat doar plățile cu Swietelski sau în general??

Discuțiile cu FMI s-au purtat în general.

Iccj: la Transporturi înce modalitate și cum s-a ajuns că să fie incluse și plățile pentru Swietelsky.

Nu știu cum să le separ pentru că aveam niște reguli și nu vizau o companie sau altă ci niște indicatori macroeconomici. Noi trebuia să îi îndeplinim astfel încât să avem spațiile fiscale pentru investiții...

Iccj: strict legat de solicitarea swietelsky cine a introdus pe listă?...

Dar nu ei au cerut să fie incluși pe lista.

Iccj : cine e persoană care a propus introducerea sumelor de plata pentru lucrări.

Nu îmi amintesc persoană dar trebuie să fie șeful companiei în cauza...

Iccj: atunci dvs știați de aceste demersuri ?

Da. Erau demersuri ce erau prezentate Guvernului de ministru.

Iccj: se stabilise cu FMI că aceste sume să fie plătite din fondul de rezervă? Și cine a luat decizia??

Nu. Cu FMI s-a discutat că trebuie platite arieratele. Guvernul plătește de unde vrea el. Noi am spus la Guvern că trebuie făcute plăti. Modalitatea a fost stabilită în guvern.

Iccj: atunci s-au mai alocat fonduri de aceeași manieră și altor societăți sau obiective pentru care existau contracte??

Nu mai știu.

Iccj: ați spus că îi cunoașteți pe Costea, Boureanu...ce interacțiuni ați avut??

Din viață publică ne știm. Personal nu frecventam aceleași cercuri. Domnul Dascălu mi-am amintit că a fost secretar de stat la minister. Nu avem o relație anume.

DNA: ce ști discutat cu Vlădescu despre plata către Swietelsky.

Nu-mi amintesc să fi vorbit vreodată cu Vlădescu despre Swietelsky sau plata vreunei datorii.

Erau urgente toate procedurile. Fondurile conform procedurilor se cereau de la Finanțe. Ei trebuiau să găsească soluțiile efective de plata.

Iccj: din discuțiile din guvern existau fonduri necesare pentru plata arieratelor? E de notorietate că era criză financiară.

Dacă îmi dați dosarul mă uit și va spun dacă au fost plătite toate contractele.

Avocat: era simplă colegă de partid cu boureanu?

A trecut atâta timp...cine mai știe?

Avocat: era nevoie de intervenția lui Vlădescu pentru orice rugăminte ar fi avut Boureanu dată fiind relația dintre cei doi??

Acum eu sunt la mijloc. Și trebuie să răspund la o astfel de întrebare. Dacă vorbim strict despre Swietelsky nimeni niciodată dintre cei doi nu m-a întrebat ceva legat de sSwietelsky.

Comunicarea mea cu domnul Boureanu a fost strict legată de activitatea de partid”, sunt cele discutate în timpul audierii fostului demnitar.

Dedesubturi...

În preambulul dosarului DNA arată pe scurt cum a fost posibil ca în plină criză financiară, dar și înainte și după, oficiali de rang înalt ai statului să încaseze milioane de euro în conturile unor firme din paradisuri fiscale controlate fie direct fie prin interpuși.

Dosarul are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 - 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București - Constanța.

Citește și: Contra-informațiile militare MOBILIZATE în cazul ASASINATULUI din Vest

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Fosta soție găsită pe firul anchetei

Din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

Procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor.

Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008. La acea vreme martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski - Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE ...

Martor sunat de Carmen Vlădescu

Situația s-a adâncit după ce fosta soție a demnitarului l-a sunat pe cel care acum a explicat totul procurorilor DNA.

„Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Cum erau presați „oamenii„ CFR...

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Cu lupa pe Mihaela Mititelu

Pnetru a desluşi iţele încurcate ale afacerilor judiciare ale demnitarului şi ale cumnatului lui Mircea Geoană anchetatorii DNA au adus la audieri numeroşi martori din cadrul Companiei Naţionale Căile Ferate Române (CNCFR) pentru a explica cine este persoana presupus apropiată de instituţie care trage sforile pentru obţinerea rapidă a finanţării.

DNA s-a lămurit astfel şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea e cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri.

Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

Cu procurorii a stat de vorba Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 - 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R.

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

El le-a mai arătat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

"O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse "presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din

partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă", a explicat fostul director anchetatorilor.

Citește și: Cel mai INCOMOD martor este chemat să VORBEASCĂ în dosarul legat de 'insula lui Dragnea'....

"Subiectul fierbinte"

Un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul "fierbinte".

"Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(...) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect "fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta", a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

Soacra lui Costea, cu subsemnatul la DNA

Procurorii DNA au documentat serios situaţia primirii unei maşini Porche Cayenne de către Ionuţ Costea. Astfel aceşti au urmărit circuitul financiar dar şi circuitul vehiculului şi astfel au aflat că acesta a fost preluat de la o firmă condusă de un văr al lui Costea de către casa de avocatură Boştină.

Casa de avocatură Boştină era în înţelegere cu acelaşi Ionuţ Costea, iar la final vehicululul a ajuns în proprietatea soacrei lui Ionuţ Costea, Daniela Angela Dima.

În acest context, femeia a fost chemată de anchetatori, ca martor, pentru a explica modalitatea în care a ajuns să semneze cu casa de avocatură Boştină preluarea maşinii de lux pe numele său.

"Eu personal nu am dat niciun ban pentru achiziţia autoturismului şi nici nu mi s-a cerut. Eu am dedus că aceştia ştiu că autoturismul urmează să fie achitat de către Costea Mircea-Ionuţ.

În acel moment autoturismul se afla în posesia mea, deplasându-mă chiar cu el pentru semnarea actelor la sediul firmei de avocaţi.

Ulterior i-am solicitat lui Costea Mircea-Ionuţ să achite el maşina, ţinând cont şi de faptul că avea acea datorie de 37.000 euro la mine.

În prezent cred că mai am de achitat suma de 7.000 de euro. Evidenţa o ţin acasă. De plata autoturismului s-a ocupat Costea Mircea-Ionuţ. Eu am dorit ca maşina să fie pe numele deoarece intenţionam să i-o dau fiicei mele.

Maşina a fost condusă în special de către fiica mea şi de către mine. Costea Ionuţ a condus-o foarte rar”, le-a explicat soacra lui Costea anchetatorilor.

Circuitul Porche-ului "în natură"

Procurorii arată că din fondurile încasate de Boştină şi Asociaţii de la compania Swietelsky, Costea a primit, în perioada decembrie 2011-martie 2013, suma totală de 468.358,52 de lei, sub forma suportării costurilor unui autoturism Porsche Cayenne folosit de el şi soţia acestuia, Alina Violeta Costea.

Această achiziţie s-a realizat în două etape, prima fiind achiziţia autoturismului de către societatea Dom Leasing. Banii necesari au fost puşi la dispoziţia acestei societăţi de către Boştină and Associates Gmbh Austria printr-un împrumut.

Imediat după achiziţie, maşina a fost dată în folosinţă soţiei lui Ionuţ Costea.

Citește și: Ministrul Justiției: Am transmis la Guvern proiectul de deființare al SIIJ...

A doua etapă a constat în vânzarea autoturismului de către Dom Leasing către Boştină şi Asociaţii cu suma de 468.358,52 lei, sumă achitată prin transfer bancar.

Apoi, arată DNA, s- a încheiat un contract de vânzare cumpărare între Boştină şi Asociaţii şi Daniela Angela Dima, soacra lui Ionuţ Costea, prin care autoturismul a trecut în proprietatea acesteia din urmă, fără însă a fi achitat preţul.

Fișă de dosar

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Citește și: Probleme MAJORE pentru fostul colonel care TĂIA și SPÂNZURA la BAD a Jandarmeriei Române ...

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;

- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;

- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;

- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;

- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;

- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;

- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;

- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.