FOTO-VIDEO REVOLUȚIE în Kârgâstan: proteste VIOLENTE în țară! Manifestanții l-au eliberat din arest pe fostul președinte și au preluat televiziunea de stat

Este revoluție în toată regula în Kârgâstan, fostul stat din Uniunea Sovietică. Manifestanții acuză fraudarea alegerilor parlamentare și cer alegeri libere. Scenariul protestelor a urmat pașii unei revoluții: eliberarea fostului președinte din arest, ciconiri violente cu forțele de ordine, dar și preluarea televiziunii și radioului de stat de protestatari, la fel ca în România în 1989.

Citește și: EXIT-POLL-ul făcut de CURS și Avangarde a fost confirmat! Rezultatele numărării OFICIALE confirmă estimarea Exit-poll din 27 septembrie 2020

Pe 5 octombrie, în capitala Kârgâzstanului, Bișkek, au început protestele cu participarea susținătorilor partidelor care nu au trecut bariera de șapte procente la alegerile pentru adunarea legislativă a țării. Cei care nu au fost de acord cu rezultatele alegerilor parlamentare au ieșit pe străzile capitalei republicii, iar forțele de securitate au încercat să-i îndepărteze.

Polițiștii și forțele de securitate au folosit gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și grenade de asomare împotriva protestatarilor. Manifestanții au rezistat aruncând cu pietre asupra ofițerilor Ministerului de Interne. De asemenea, au scos pietrele de pavaj în pregătirea ciocnirilor cu aceștia. În plus, protestatarii erau înarmați cu bastoane și diverse obiecte contondente.

Victime printre polițiști

Ministerul Sănătății a raportat că numărul victimelor ciocnirilor dintre manifestanți și ofițerii de securitate în capitala Kârgâzstanului a fost de aproximativ 130 de persoane. Printre aceștia sunt și polițiști. De asemenea, s-a raportat că câteva zeci de persoane au refuzat spitalizarea după ce au primit asistență medicală.

Din imaginile postate pe Twitter se poate observa cu manifestanții se luptă pe străzile capitalei cu polițiștii. Nu în ultimul rând sunt auzite focuri de armă pe unele înregistrări.

Rețelele sociale au fost oprite

Mai mult, este dificil să se numească numărul real al victimelor. În centrul orașului Bișkek, comunicațiile mobile au fost întrerupte în timpul revoltelor, dar în aceste momente au fost restaurate. Pe rețelele de socializare, apelurile se răspândeau către locuitorii locali ai caselor adiacente pieței centrale pentru a dezactiva parolele de pe conexiunile Wi-Fi de acasă și pentru a permite protestatarilor să folosească accesul la Internet.

La fel ca în România în 1989: au ocupat clădirea Parlamentului și au preluat televiziunea

Protestele s-au transformat rapid în revolte. Mai întâi, protestatarii au pus mâna pe clădirea parlamentului republicii, apoi camioanele au lovit porțile clădirii comitetului de securitate națională al țării, unde se află fostul președinte al țării Almazbek Atambayev. Ziarele au raportat și despre preluarea televiziunii și radioului de stat de protestatari, la fel ca în România în 1989.

Fostul președinte a fost eliberat

Manifestanții au cerut eliberarea fostului președinte al țării, Atambayev, care a fost arestat în august 2019 și de atunci este în custodie. Drept urmare, Atambayev a fost eliberat chiar de serviciile speciale: la aproximativ 2:00 pe 6 octombrie, el a ieșit la protestatarii care au pătruns pe teritoriul comitetului de stat.

Se remarcă faptul că printre protestatari se afla fiul cel mai mic al fostului președinte Atambayev. Seyitbek Atambayev este liderul unuia dintre partidele care au pierdut, social-democrații din Kârgâzstan.

De asemenea, s-a aflat despre eliberarea fostului deputat al parlamentului kârgâz Sadyr Japarov, aflat într-o zonă lângă Bișkek pentru organizarea revolte și luarea de ostatici.

Reacția președintelui în funcție

Președintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a făcut apel la prudență organizatorilor protestului împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare. În plus, Birimdik, partidul principal la alegerile parlamentare din Kârgâzstan, este pregătit pentru un al doilea vot, a declarat secretarul de presă al acestuia, Adilet Sultanaliev.

Acum aproape toți protestatarii sunt din nou în Piața Ala-Too, unde s-a ținut un miting pe 5 octombrie împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare. Potrivit unor rapoarte, protestatarii așteaptă ca liderii lor să ajungă în piața centrală din Bișkek.

Nemulțumirea partidelor

Alegerile pentru parlamentul kârgâz au avut loc pe 4 octombrie. Peste 40 de asociații politice ale republicii și-au anunțat planurile de a participa la cursa electorală, dar majoritatea au refuzat ulterior să participe la alegeri sau nu au avut timp să depună documente Comisiei Electorale Centrale. 16 partide au concurat pentru locuri în parlament. Au pretins 120 de locuri în parlament. Conform legislației, partidele trebuie să câștige 7% din voturile cetățenilor care au participat la alegeri și cel puțin 0,7% în fiecare dintre cele șapte regiuni ale țării, precum și în orașele Bișkek și Osh. Conform datelor preliminare, partidul Birimdik va primi 46 de locuri în parlament, Mekenim Kârgâzstan - 45 de mandate la Camera Deputaților, Kârgâzstan - 16, Butun Kârgâzstan - 13.

Kârgâstan: o țară care trăiește prin revoluții

Republica Kârgâză este o țară din Asia Centrală. Se învecinează la nord cu Kazahstanul, la vest cu Uzbekistanul, la est cu China, iar în sud-vest cu Tadjikistanul. Kârgâzstanul este un stat fără ieșire la mare și muntos. Capitala este Bișkek. A făcut parte din Uniunea Sovietică, iar la căderea acesteia, în 1991 și-a câștigat independența.

În 2005, situația politică a devenit instabilă și țara a trecut printr-o revoluție rapidă (Revoluția Lalelelor), care a dus la demiterea președintelui Akaiev (24 martie 2005, iar locul acestuia este luat de Kurmanbek Bakiev, în 10 iulie 2005, în urma alegerilor prezidențiale). Însă în primăvara lui 2010, situația din Kârgâzstan se deteriorează, culminând cu demisia lui Bakiev la 13 aprilie 2010. Locul acestuia este luat de ministrul de externe, Roza Otunbaieva. În urma alegerilor prezidențiale desfășurate la 30 octombrie 2011, președinte al Kârgâzstanului a devenit Almazbek Atambaiev, liderul Partidului Social Democrat Kirgiz, acesta depunând jurământul pe 1 decembrie 2011. Actualul președinte al țării este, începând cu 24 noiembrie 2017, Sooronbai Jeenbekov, ales la 16 octombrie 2017

Kırgızistan Başkenti bişkek...
Protestolar çatışmaya dönmüş durumda pic.twitter.com/TF4jeRzKQ2

— ⭐GRANAD (@ekonometria) October 5, 2020

Parlamento dışı kalan Kırgızistan’ın küçük muhalif partilerini destekleyen seçmenler, Bişkek’in merkezinde “Cumhurbaşkanı istifa” çağrılarıyla protestonun şiddetini artırıyor. İnşallah yeni bir Kuzey-Güney çatışması yaşanmaz. pic.twitter.com/L6LaEkj7ha

— Necati Özkan (@NecatiOzkan) October 5, 2020

Bişkek pic.twitter.com/oFqTl49G1h

— Enes