Gorghiu dezvăluie MOTIVUL pentru care noua Lege a grațierii ar fi cu dedicație pentru Dragnea

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a șocat pe toată lumea în momentul în care a ieșit public și a anunțat că dorește ca Legea grațierii în forma adoptată în Comisia juridică a Senatului să fie trântită, iar în locul ei să fie votată în Parlament legea în forma venită de la Guvern.

”Cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat aşa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori acolo şi eu sunt foarte nemulţumit”, a declarat Liviu Dragnea, iar senatorii PSD s-au executat și au retrimis Legea grațierii la Comisia juridică a Senatului.

Citește și: Senatorii au votat: Ce se întâmplă cu legea grațierii în următoarea săptămână / VIDEO

În ședința de plen a Senatului, senatorul PNL Alina Gorghiu, membru în Comisia juridică a explicat care este de fapt ”șmecheria” din spatele deciziei lui Liviu Dragnea.

Alina Gorghiu a precizat că în forma Guvernului, legea nu mai prevede la capitolul ”Excepții de la grațiere” articolele din Codul Penal care fac referire la infracțiuni electorale.

”Legea grațierii doar rezolvă speța punctuală a domnului Dragnea. În proiectul comisiei nu se pune problema grațierii a faptelor din campanie și cele cu suspendare, însă în varianta Guvernului știți foarte bine că faptele și infracțiunile cu suspendare sunt grațiate. Dl Dragnea dorește proiectul reîntors pentru a trece acest proiect”, a spus Alina Gorghiu.

Având în vedere că acestea nu sunt trecute la capitolul excepții, asta înseamnă că ne uităm la articolul 1 din lege, care grațiază pedepsele până în 5 ani, indiferent dacă sunt cu executare sau cu suspendare. Condamnarea primită de Liviu Dragnea se înscrie la acest articol.

De asemenea, ne uităm la articolul 5 care prevede că doar recidiviștii, dintre cei care intra în mod normal la grațiere, nu beneficiază de această lege. Liviu Dragnea nu intră la capitolul recidiviști.

Citește AICI FORMA LEGII GRAȚIERII ÎN VARIANTA VENITĂ DE LA GUVERN

Iată mai jos care sunt infracțiunile din Codul Penal, care nu sunt trecute la capitolul EXCEPȚII din Legea grațierii.

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 385

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 386

Coruperea alegătorilor

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 387

Frauda la vot

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 388

Frauda la votul electronic

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Articolul 390- Nerespectarea regimului urnei de vot

(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 391

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Noul Cod Penal actualizat prin:

Legea 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;

Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate

Art. 392

Fapte săvârşite în legătură cu un referendum

Dispoziţiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui referendum.