Premium
Acțiunile de combatere a evaziunii fiscale deja pot fi observate din punct de vedere al încasărilor la buget, fiind un efort care nu trebuie oprit niciodată.
Domeniul sănătății are nevoie de investiţii mai mari, de o remunerare categoric mult mai bună a personalului şi un respect esenţial pentru beneficiarul actului de sănătate. La fel situația stă și în educaţie. Printre provocările majore identificate de Comisa Europeană se numără: rezistenţa puternică la măsurile de combatere a corupţiei, frauda fiscală, scăderea veniturilor gospodăriilor, creşterea inegalităţilor în materie de venituri şi capacitatea redusă a administraţiei publice de a elabora politici.
Potrivit CE, România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei. Există preocupări cu privire la sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, având în vedere procentul scăzut al populaţiei active care contribuie la sistemul de asigurări sociale faţă de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.
Utilizarea ineficientă a resurselor şi gestionarea defectuoasă cresc riscul nesustenabilităţii bugetare în sectorul sănătăţii, avertizează instituţia europeană, potrivit căreia plăţile informale practicate pe scară largă în sectorul public al sănătăţii afectează în continuare accesibilitatea, eficienţa şi calitatea sistemului.
Având în vedere aceste provocări, Comisia Europeană a formulat opt recomandări pentru România, care să fie puse în practică în perioada 2014-2015.
1. Implementarea programului de asistenţă financiară al UE/FMI prin îndeplinirea deplină a condiţionalităţilor cuprinse în Memorandumul de înţelegere din 6 noiembrie 2013.
2. Implementarea strategiei bugetare pentru 2014, eforturi bugetare pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu în 2015: îmbunătăţirea colectării taxelor prin implementarea unei strategii de taxare, reducerea fraudei la TVA, combaterea muncii la negru, reducerea poverii fiscale pentru angajaţii cu venituri mici şi medii, finalizarea reformei pensiilor începută în 2010, prin egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei.
3. Accelerarea reformelor în sistemul de sănătate pentru creşterea eficienţei, calităţii şi accesibilităţii, inclusiv pentru categoriile dezavantajate sau pentru comunităţile izolate. Suplimentarea eforturilor pentru reducerea mitei, printr-un sistem de management şi control corecte.
4. Măsuri pentru piaţa muncii şi întărirea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru ocuparea Forţei de Muncă să acorde o atenţie sporită atragerii pe piaţa muncii a tinerilor care nu apar în evidenţe. Întârirea măsurilor de a promova angajarea în rândul persoanelor în vârstă. Stabilirea, prin consultări cu partenerii sociali, a unor princpii transparente pentru stabilirea salariului minim, luând în considerare condiţiile economice şi de pe piaţa forţei de muncă.
5. Creşterea calităţii şi accesului la educaţie vocaţională şi la stagii de practică, ucenicie, educaţie terţiară şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi adaptarea lor la nevoile pieţei muncii. Asigurarea unui acces mai bun la educaţie timpurie şi îngrijire.
6. Măsuri pentru combaterea sărăciei, creşterea eficienţei şi eficacităţii transferurilor sociale, în special pentru copii, şi continuarea reformei asistenţei sociale. Sporirea eforturilor pentru implementarea măsurilor de integrare a romilor pe piaţa muncii, creşterea frecvenţei şcolare în rândul copiilor romi şi combaterea abandonului şcolar timpuriu, printr-un mecanism de monitorizare robust.
7. Multiplicarea eforturilor pentru întărirea capacităţii administraţiei publice, în secial prin îmbunătăţirea eficienţei, a managementului resurselor umane, a instrumentelor de luare a deciziilor şi coordonarea în cadrul şi între diferitele nivele de guvernare. Toate acestea prin îmbunătăţirea transparenţei, integrităţii şi răspunderii.
8. Promovarea competiţiei şi eficienţei în sectoarele energiei şi transporturilor. Accelerarea reformei guvernanţei corporatiste a companiilor de stat din energie şi transporturi şi creşterea eficienţei lor.
Îmbunătăţirea politicilor de eficienţă energetică. Şi îmbunătăţirea integrării transfrontaliere a reţelelor energetice şi capacitatea de a avea fluxuri inversate în interconectoarele de gaz, stabilită ca prioritate.
În urma acestor recomandări, în viitoarea perioadă va trebui să ne îmbunătățim activitatea de colectare a impozitelor şi să intensificăm eforturile de reducere a fraudei în domeniul TVA, să combatem munca nedeclarată şi să reducem, fără a afecta bugetul, sarcina fiscală suportată de persoanele cu venituri salariale mici şi medii, dar și să finalizăm reforma pensiilor începută în 2010 prin egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi.
