Premium
Lipsa zăpezii în plină iarnă în multe locuri din ţară este un motiv de îngrijorare nu doar pentru agricultori şi cei cu afaceri în turismul montan, ci şi pentru climatologi, şi are un impact psihologic important asupra populaţiei, consideră Adina Eliza Croitoru, profesor universitar la Facultatea de Geografie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, expert în schimbări climatice şi fenomene meteo extreme, domeniu pe care îl studiază de 15 ani, relatează Agerpres.
Adina Eliza Croitoru atrage atenţia, într-un interviu acordat AGERPRES, că, "în următorii zeci de ani (...), nu ne mai putem întoarce la ceea ce era acum 150 de ani" în ceea ce priveşte clima.
''Studiile pe care noi le-am făcut la Universitatea Babeş-Bolyai nu confirmă altceva decât faptul că, deşi vom avea o creştere în frecvenţă, în intensitate şi în durată a valurilor de căldură, valurile de frig nu vor dispărea. Nu dispare iarna, dar se transformă. Şi să ştiţi că nu dispar nici anotimpurile de tranziţie, rămânem tot cu patru anotimpuri, încă suntem în zona temperată. Să sperăm că nu se va schimba, nu vom trece în zona subtropicală. (...) Aceste ierni mai calde vin cu nişte riscuri asociate, inclusiv pe partea de sănătate publică'', a declarat aceasta.
AGERPRES: Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze lipsa zăpezii de acum?
Adina Eliza Croitoru: Sunt domenii de activitate care sunt destul de vulnerabile.
AGERPRES: Pe dumneavoastră vă îngrijorează aceste schimbări climatice?
Adina Eliza Croitoru: Da, mă îngrijorează tot ce înseamnă aceste schimbări pentru că ele sunt foarte vizibile, le percepe deja omul de rând. Acum 10 - 15 ani nu erau uşor perceptibile de către cetăţeanul neimplicat ştiinţific în acest domeniu. Pentru agricultură aş spune că această lipsă a zăpezii este crucială, mai ales pentru culturile de toamnă. Noi, la Universitatea Babeş-Bolyai, avem un alt proiect, agroclim.ro este acronimul lui, în care ne-am propus să rezonăm practic favorabilitatea pentru culturile de bază, grâu şi porumb, exact în funcţie de aceste schimbări climatice.
De asemenea, pentru domeniul turismului aş spune că lipsa aceasta a zăpezii este extrem de importantă. Nu este nevoie numai de tunuri de zăpadă, ci, dacă temperatura nu ne permite, atunci este foarte greu să producem această zăpadă artificială.
Mai mult decât atât, aş spune că are un impact psihologic deosebit această lipsă a zăpezii. Urmăream săptămânile trecute când aveam prima zăpadă în Cluj, foarte mulţi dintre prietenii mei, dintre cunoscuţii mei postau foarte fericiţi pe reţelele de socializare faptul că avem prima ninsoare. Deci, cred că şi impactul psihologic este extrem de important. Prima ninsoare dă întotdeauna o senzaţie de bine tuturor.
AGERPRES: Este târziu să câştigăm lupta cu schimbările climatice?
Adina Eliza Croitoru: Încă nu este prea târziu, dacă încercăm să diminuăm acest impact al schimbărilor climatice. Din perspectiva mea, în următorii zeci de ani şi sute de ani, nu ne mai putem întoarce la ceea ce era acum 150 de ani.
AGERPRES: Ar trebui să ne obişnuim cu iarnă fără zăpadă?
Adina Eliza Croitoru: Fluctuaţiile acestea climatice să ştiţi că sunt de la un an la altul. Foarte frecvent am de la cunoscuţi întrebări atunci când vine câte un val de frig cu minus 15 - 20 de grade şi sunt întrebată: "unde este încălzirea globală?''. Răspunsul meu este exact acelaşi: exact de aici vin aceste valuri de frig, uneori, din mecanismul sau forma în care acţionează aceste schimbări climatice prin împingerea maselor de aer mai calde, dinspre zona caldă spre Poli, şi, în compensaţie, mase mai reci de aer vin spre zona noastră temperată.
Studiile pe care noi le-am făcut la Universitatea Babeş-Bolyai în acest domeniu nu confirmă altceva decât faptul că, deşi vom avea o creştere în frecvenţă, în intensitate şi în durată a valurilor de căldură, valurile de frig nu vor dispărea. Nu dispare iarna, dar se transformă. Şi să ştiţi că nu dispar nici anotimpurile de tranziţie, rămânem tot cu patru anotimpuri, încă suntem în zona temperată. Să sperăm că nu se va schimba, nu vom trece în zona subtropicală, pentru că riscurile vor fi aceste ierni mai calde, care vin cu nişte riscuri asociate, inclusiv pe partea de sănătate publică.
Chiar şi în sezonul cald, creşterea temperaturilor, care va duce, de fapt, la reţinerea unei cantităţi mai mari de apă sub formă de vapori în atmosferă, va crea condiţiile favorabile pentru vectorii patogeni, inclusiv în Europa sudică se discută de bolile tropicale, cu care populaţia din Europa nu este obişnuită.
Deci măsurile acestea care vor trebui luate trebuie să fie la un nivel integrativ, deci trebuie discutate. (...) Eu mă bucur că noi, ca universitate, avem cu Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud o colaborare foarte bună. Mulţi dintre angajaţii lor din ultimii ani sunt absolvenţi de-ai noştri şi avem un feedback foarte bun, ca formatori de specialişti.
