Premium
Zelenski a descris ruperea barajului Kahovka drept "o bombă ecologică de distrugere în masă" şi a spus că doar eliberarea întregii ţări ar putea garanta că noi acte "teroriste" nu vor mai avea loc. Casa Albă a declarat, marţi, că nu poate spune în mod concludent ce a cauzat distrugerea barajului, dar evaluează informaţiile potrivit cărora explozia ar fi fost cauzată de Rusia. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de miercuri, 7 iunie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 7 iunie, ora 22.20: Macron: „Franţa va furniza Ucrainei asistenţă umanitară, în contextul distrugerii barajului”
Franţa va furniza Ucrainei asistenţă umanitară urgentă, în contextul inundaţiilor provocate de distrugerea barajului Hidrocentralei Kahovka, i-a transmis preşedintele Emmanuel Macron omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează Mediafax.
"Franţa condamnă acest act odios care periclitează populaţia. I-am transmis preşedintelui Zelenski solidaritatea mea cu poporul ucrainean după atacul asupra barajului Kahovka. În următoarele ore, vom furniza asistenţă pentru a răspunde nevoilor imediate", a declarat Emmanuel Macron miercuri seară, potrivit cotidianului Le Monde.
UPDATE 7 iunie, ora 22.17: Zelenski discută la telefon cu Macron despre o anchetă privind cauzele distrugerii Barajului Kahovka
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat la telefon, despre situaţia din regiunea Herson, în urma distrugerii Barajului Kahovka, cu omologul său francez Emmanuel Macron, relatează CNN, informează News.ro.
Zelenski anunţă într-un mesaj postat pe Twitter că a discutat la telefon cu Macron despre ”consecinţele de mediu şi umanitare ale actului rus de terorism” şi că a subliniat ”nevoile urgente ale Ucrainei de a elimina dezastrul”. ”Am discutat despre posibilitatea folosirii unor mecanisme internţaionale în vederea anchetării cauzelor”, anunţă Zelenski. ”Am convenit să continuăm cooperarea în domeniul apărării, mai ales pentru a ne apăra spaţiul aerian. Aşteptăm cu nerăbdare începerea formării piloţilor ucraineni”, anunţă el.
Premierul ucrainean Denîs Şmîhal a îndemnat miercuri ONU, Crucea Roşie şi alte organisme să-i ajute pe locuitorii zonelor inundate din regiunea ucraineană Herson ocupate de Rusia. ”Ocupaţia rusă nu face nicio măcar un efort să-i ajute pe aceşti oameni. I-au lăsat să piară”, acuză şeful Guvernului de la Kiev. Smîhal a anunţat, în alt tweet, că Banca Mondială va efectua o ”evaluare rapidă a pagubelor şi nevoilor” cauzate de distrugerea Barajului Kahovka.
UPDATE 7 iunie, ora 22.10: Zelenski se declară 'șocat': 'Nu am primit niciun răspuns. Sunt șocat!'
Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, a declarat miercuri că este „șocat" de ceea ce a spus că a fost eșecul Națiunilor Unite și al Crucii Roșii de a oferi ajutor după distrugerea barajului masiv de la Kakhovka, relatează The Guardian.
UPDATE 7 iunie, ora 22.08: SBU şi poliţia ucraineană anchetează distrugerea Barajului Kahovka drept un ”ecocid” şi o crimă de război
Ucraina anchetează distrugerea Barajului Kahovka drept o crimă de război şi un eventual ”ecocid” - o distrugere de natură penală a mediului -, anunţă miercuri într-un comunicat Procuratura Generală ucraineană, relatează CNN, informează News.ro.
”Încadrarea juridică este ecocid şi încălcarea legilor şi obiceirilor războiului. Un grup interguvernamental şi interregional de anchetatori de la Serviciul de Securitate al Ucranei (SBU) şi Poliţia Naţională (ucraineană) lucrează în anchetă”, anunţă Procuratura Generală.
Procurorul general ucrainean Andrii Kostin l-a informat miercuri, într-o nnîntâlnire, cu privire la această anchetă pe ambasadorul Chinei în Ucraina Fan Xianrong. ”Ucraina a deschis urmăriri cu privire la această infracţiune penală, pe care o califică drept o încălcare a legilor şi obieceiurilor războiului şi ecocid. Ea a cauzat pagube pe termen lung persoanelor şi mediului”, i-a spus procurorul ambasadorului, citat de procuratură. ”Consecinţele sunt catastrofale. Peste 40.000 de persoane au fost afectate. Case şi infrastructuri au fost afectate, terenuri au devenit improprii agriculturii, iar alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe regiuni, situate atât în zone controlate de către Guvernul (ucraineran), cât şi ocupate temporar de către Rusia”, i-a spus el.
Ministerul ucrainean al Protecţiei Mediului şi Resurselor Naturale a acuzat miercuri că distrugerea Barajului Kahovka este cel mai mare ecocid comis de către Rusia de la invazia Ucrainei.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc de distrugerea barajului, situat în regiunea ucraineană Herson (sud), ocupată în parte de Rusia, Cauzele distrugerii barajului sunt neclare, însă o analiză CNN a un or imagini satelitare a arătat că barajul a fost avariat cu câteva zile înainte să se rupă.
UPDATE 7 iunie, ora 22.06: Kuleba îi cere lui Stoltenberg, ”garanţii în vederea evitării unor războaie”, ci nu ca NATO să pună capăt războiului
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba anunţă că i-a cerut miercuri, într-o convorbire la telefon, secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, pe tema summitului Alianţei Nord-Atlantice prevăzut în iulie în Lituania, ”cele mai bune garanţii în vederea evitării unor viitoare războaie”, relatează CNN, informează News.ro.
”După cum spun toţi, este logic ca aliaţii să facă un pas decisiv în vederea aderării Ucrainei la NATO. Nu creme trupe NATO pe teren care să pună capăt acestui război. Cerem cele mai bune garanţii în vederea evitării unor războaie viitoare”, scrie Kuleba într-un mesaj postat pe Twitter, după această convorbire.
UPDATE 7 iunie, ora 21.23: Sunak: Marea Britanie nu a stabilit încă dacă Rusia este responsabilă de atacul asupra barajului
Marea Britanie nu a stabilit încă dacă forţele militare ruse sunt responsabile de atacarea barajului Hidrocentralei Kahovka, a afirmat miercuri premierul Rishi Sunak, în contextul în care Kievul şi Moscova se acuză reciproc de comiterea atacului, informează Mediafax.
Întrebat, în cursul unei vizite în Statele Unite, dacă Rusia este responsabilă de atacul asupra barajului din sud-estul Ucrainei, Sunak a declarat, conform postului ITV: "Deocamdată, nu pot spune acest lucru în mod clar. Serviciile noastre de securitate, serviciile militare lucrează la acest caz". "Dar, dacă este adevărat, dacă se dovedeşte a fi un act intenţionat, va fi un nou punct spre deteriorarea situaţiei, este un act barbar groaznic din partea Rusiei", a subliniat Rishi Sunak, citat de agenţia Reuters.
UPDATE 7 iunie, ora 21.14: FOTO - Criza cerealelor ucrainene escaladează: polonezii au blocat la graniţă intrarea camioanelor ucrainene
Grupuri de agricultori polonezi au blocat miercuri punctul de trecere a frontierei cu Ucraina de la Medyka, cerând guvernului de la Varşovia să le plătească despăgubirile promise pentru compensarea pierderilor suferite în urma pătrunderii libere în ţară a cerealelor ucrainene.
UPDATE 7 iunie, ora 20.09: Jens Stoltenberg: NATO trebuie să discute opţiuni de a oferi Ucrainei garanţii de securitate
NATO trebuie să discute opţiuni de a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada ce va urma războiului cu Rusia, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters, informează Agerpres.
Când războiul se va încheia, NATO va avea nevoie de aranjamente în vigoare pentru a asigura că Rusia nu-şi va reloca pur şi simplu forţele pentru un alt atac, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor la un eveniment la Bruxelles.
În acelaşi timp, Stoltenberg a menţionat clar că NATO - în baza articolului 5 al Tratatului de la Washington - va oferi garanţii complete de securitate numai membrilor acestei organizaţii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luna trecută să primească în iulie la summitul Alianţei un "mesaj foarte clar" din partea NATO că ţara sa va putea intra în această alianţă "după război".
De partea sa, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.
UPDATE 7 iunie, ora 20.08: Rusia va primi în curând o delegaţie africană pentru a discuta despre iniţiativa acesteia de pace în Ucraina
Rusia va primi în curând o delegaţie a ţărilor africane care participă la aşa-numita Iniţiativă de Pace Africană pentru războiul din Ucraina, l-a asigurat miercuri preşedintele rus, Vladimir Putin, pe omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa, într-o conversaţie telefonică, transmite EFE, informează Agerpres.
"Au convenit că Vladimir Putin va primi în curând o delegaţie din mai multe ţări africane", a informat Kremlinul, precizând că liderii au discutat "chestiuni legate de iniţiativa africană de a căuta modalităţi de soluţionare a conflictului ucrainean".
Potrivit preşedinţiei ruse, Putin şi Ramaphosa au abordat "dezvoltarea viitoare a parteneriatului strategic bilateral".
În plus, liderii au discutat despre pregătirile pentru cel de-al doilea summit Rusia-Africa, reuniune care va avea loc la Sankt Petersburg la sfârşitul lunii iulie, şi despre apropiatul summit al ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care va avea loc la Johannesburg în august.
"A fost exprimată disponibilitatea de a continua coordonarea strânsă dintre Rusia şi Africa de Sud în cadrul instituţiilor internaţionale", a conchis Kremlinul.
Marţi, preşedintele sud-african i-a primit pe omologii săi care vor participa la această iniţiativă pentru a discuta despre "impactul devastator pe care războiul l-a avut asupra popoarelor din Ucraina şi Rusia, precum şi despre ameninţările pe care acest război le reprezintă pentru Europa şi chiar pentru restul lumii dacă va continua".
Printre participanţi s-au numărat preşedintele Comorelor şi actualul preşedinte în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), Azali Assoumani, precum şi şefii de stat ai Egiptului, Senegalului, Ugandei şi Zambiei.
Liderii au convenit să discute atât cu preşedintele rus, cât şi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre "elementele pentru o încetare a focului şi o pace durabilă în regiune".
Pe 16 mai, Ramaphosa a anunţat această iniţiativă şi a indicat că Zelenski şi Putin "au fost de acord să primească" misiunea la Kiev şi Moscova.
În afară de Ramaphosa, din delegaţie vor face parte preşedinţii Zambiei, Senegalului, Republicii Congo (Congo-Brazaville), Ugandei şi Egiptului, a precizat liderul sud-african la acea dată.
UPDATE 7 iunie, ora 20.06: Barajul de la Nova Kahovka: Minele, mai periculoase ca oricând, potrivit CICR
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a tras un semnal de alarmă miercuri asupra efectelor catastrofale ale dispersării minelor după distrugerea barajului de la Kahovka, în sudul Ucrainei, ceea ce pune în pericol atât civilii din zonă, cât şi echipele de salvare, relatează France Presse, relatează Agerpres.
"Este catastrofal. Înainte ştiam unde se află pericolele. De acum nu mai ştim", a afirmat responsabilul diviziei Contaminare prin arme din cadrul CICR, Erik Tollefsen, cu ocazia prezentării în apropiere de Geneva a unei noi drone care utilizează inteligenţa artificială pentru a repera minele şi alte obiecte explozive pe baza căldurii pe care acestea o degajă.
Drona - care poate acoperi într-o zi aceeaşi suprafaţă ca şi un câine specializat în deminări în şase luni - nu a fost încă testată decât în timpul unor experimente în Iordania, dar CICR speră să o utilizeze pentru prima oară în acest an în împrejurimile oraşului Alep, în Siria.
Aşteptând ca acest mic aparat să poată într-o zi să survoleze Ucraina, unde Rusia a declanşat anul trecut o invazie pe scară largă, CICR şi-a adus deja de mai multe luni sprijinul pentru echipele de intervenţie însărcinate cu deminarea, susţinând operaţiuni de cartografiere şi de marcare, furnizând echipamente şi instruire.
Dar "în prezent, toate acestea au fost luate de ape", şi-a exprimat regretul Tollefsen, căci nu doar panourile de marcaj au dispărut, ci, "la fel de grav, apa - care este incompresibilă - va lua şi aceste mine" antipersonal şi anti-vehicule, precum TM-57 şi le va duce spre locuri necunoscute.
"Tot ceea ce ştim este că ele se află undeva în aval. Este o preocupare majoră, căci aceasta îi va afecta atât pe civili, cât şi pe cei care le vor veni în ajutor", precum echipe de salvare, ambulanţe etc, a explicat acest specialist norvegian.
ONU avertizase deja marţi împotriva riscurilor legate de mine, extrem de numeroase în această regiune disputată, iar CICR este cu atât mai îngrijorat, cu cât apa nu alterează mecanismul de detonare a acestor arme explozive, chiar timp de decenii.
Potrivit lui Tollefsen, "numeroase câmpuri de mine defensive fuseseră amplasate pe teren de către părţile în conflict" în regiunea Herson, un oraş recucerit de ucraineni în noiembrie şi situat în aval de baraj.
CICR nu ştie totuşi câte ar putea să fi fost dispersate de ape. "Părţile în conflict nu au declarat numărul minelor pe care le-au amplasat. Noi ştim pur şi simplu că cifrele sunt enorme", a avertizat Tollefsen.
Moscova şi Kievul îşi pasează reciproc responsabilitatea atacării barajului care alimentează cu apă Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi care se află pe ruta trupelor ucrainene spre recucerirea teritoriilor ocupate în cadrul contraofensivei planificate.
Distrugerea acestei infrastructuri a antrenat deversarea unor torente de apă în Nipru, obligând mii de civili să părăsească zonele inundate şi suscitând totodată temeri privind o catastrofă ecologică.
Această distrugere a barajului este un "simbol al necesităţii ca dreptul umanitar internaţional să fie respectat", a apreciat miercuri preşedintele CICR, elveţianca Mirjana Spoljaric Egger.
"Pagubele sunt deja considerabile", a spus ea, în momentul prezentării drone detectoare de mine în faţa jurnaliştilor.
Acest nou instrument nu va înlătura el însuşi minele, dar urmează să accelereze detectarea lor datorită camerelor sale, unui detector de căldură şi unui program de inteligenţă artificială.
"Este un progres pentru că acoperă zone vaste cu o viteză mult mai mare" decât oamenii sau câinii, a spus Martin Jebens, specialist danez în armament la CICR.
"În operaţiunile de deminare, cifra media pe deminator este 50 de metri pătraţi pe zi. Potrivit unor evaluări prudente, acest nou instrument ar urma să permită studierea şi verificarea a 100.000 de metri pătraţi pe zi", a precizat şefa CICR.
UPDATE 7 iunie, ora 20.04: Peste 2.700 de persoane evacuate de autorităţile ucrainene şi ocupaţia rusă din zone inundate, în urma distrugerii barajului Kahovka
Evacuări în masă continuau miercuri, la o zi după distrugerea Barajului Kahovka, în urma căreia zona a fost inundată, obligând atât autorităţile ucrainene, cât şi ocupaţia rusă la evacuări cu trenul şi autobuzul, informează News.ro.
Un purtător de cuvânt al serviciilor ucrainene de Urgenţă a anunţat miercuri că ”peste 1.450 de persoane au fost evacuate”, iar ocupaţia rusă a anunţat că a evacuat 1.274 de persoane.
În total, peste ”40.000 de persoane” ar putea să fie afectate de aceste inundaţii, anunţa marţi procurorul general ucrainean Andrii Kostin.
În total, 24 de localităţi au fost inundate.
Oraşul Herson, inundat, situat la 70 de kilometri de baraj, se confruntă cu o creştere alarmantă a nivelului apei.
”Până în prezent, nivelul apei a crescut cu 3,5 metri. Peste 1.000 de case au fost inundate”, a anunţat într-un comunicat adjunctul şefului de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksii Kuleba.
Şeful Administraţiei Militare a regiunii Herson a anunţat că ”apa va mai creşte cu un metru în următoarele 20 de ore”.
Ucraina acuză Moscova de faptul că a ”aruncat în aer” barajul Kahovka, cu scopul de a ”opri” trupele ucrainene.
Kievul acuză Moscova de mai multe luni de minarea acestei infrastructuri-cheie, care alimentează cu apă Crimeea şi care se află în drumul trupelor ucrainene care încearcă să recucerească teritoriile ocupate de către ruşi.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a deplâns ”o nouă consecinţă devastatoare a invaziei ruse a Ucrainei”.
Casa Albă a anunţat că se teme că distrugerea barajului poate antrena ”mumeroşi morţi”.
UPDATE 7 iunie, ora 19.52: Impactul propagandei și dezinformării ruse asupra politicii interne a fostelor țări sovietice (Euronews)
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, războiul informațional a jucat un rol din ce în ce mai central în unele țări foste sovietice, unde se resimte ruptura dintre pozițiile pro-europene ale populației și pozițiile pro-ruse ale guvernelor în funcție.
UPDATE 7 iunie, ora 19.04: Vladimir Putin, prima reacție după distrugerea barajului din Ucraina: 'O crimă barbară a Kievului!'
Președintele rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a subliniat că Kievul, la „sugestia Occidentului”, continuă „să agraveze situația și folosește metode teroriste, un alt exemplu fiind atacul asupra hidrocentralei Kahovka”, a relatat serviciul de presă al Kremlinului în urma conversației.
UPDATE 7 iunie, ora 18.48: Bătălia pentru Bahmut: Ucraina anunță un avans de un kilometru
Forţele ucrainene au avansat în ultimele 24 de ore între 200 şi 1.100 de metri pe mai multe porţiuni ale frontului din Bahmut (Doneţk), a anunţat miercuri ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, insistând că Kievul a trecut la acţiuni ofensive în zona acestui oraş din estul Ucrainei, potrivit EFE.
UPDATE 7 iunie, ora 18.37: George Soros profețește: 'Contraatacul Ucrainei va fi un succes. Ținta: Peninsula Crimeea!' / 'Visul lui Putin s-ar putea dezintegra'
Miliardarul George Soros a publicat recent un editorial în care scrie despre noul val reprezentat de Inteligența Artificială (IA), dar și despre războiul din Ucraina. Omul de afaceri crede că Ucraina o să câștige războiul, iar soldații lui Zelenski ar putea viza Crimeea în contraofensivă. De asemenea, atrage atenția Soros, regimul lui Vladimir Putin ar putea lua sfârșit.
UPDATE 7 iunie, ora 18.33: Ministerul de Externe al Rusiei a recomandat țărilor să facă presiuni asupra Kievului și Occidentului pentru a pune capăt conflictului
Moscova recomandă țărilor care doresc să contribuie la soluționarea crizei ucrainene, să facă presiuni asupra Kievului și Occidentului pentru a pune capăt conflictului, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unui briefing susţinut miercuri, scrie TASS, relatează Rador.
"Recomandăm tuturor țărilor și organizațiilor, care doresc să contribuie la o reglementare pașnică, să își îndrepte eforturile de lucru asupra regimului de la Kiev și sponsorii săi occidentali, care, de fapt, au întrerupt procesul de negocieri în aprilie 2022 şi care continuă să mizeze pe prelungirea duratei conflictului, prin interzicerea negocierilor cu Rusia la nivel legislativ în Ucraina, prin livrările de arme, prin activităţile teroriste și multe altele" - a spus diplomatul rus. Maria Zaharova a adăugat că Rusia a atras atenția asupra propunerilor Ministerului indonezian al Apărării privind soluţionarea crizei ucrainene.
"Pașii propuşi de acesta fac ecou acordurilor de la Minsk, pe care, după cum știți, Kievul, cu sprijinul Occidentului, le-a sabotat timp de opt ani. Este vorba despre o încetare a focului şi despre retragerea forțelor și mijloacelor de pe linia de contact" - a spus Zaharova. "Ce motive avem să credem că Kievul se va comporta diferit? În opinia mea, el a confirmat, în primul rând, că nu va respecta acordurile de la Minsk, iar, în al doilea rând, a dezvăluit adevărata sa esență teroristă, esența extremistă, și această ideologie nu va dispărea nicăieri" - a adăugat Zaharova.
UPDATE 7 iunie, ora 18.32: MAE rus a declarat că Rusia va răspunde extrem de dur la orice atac al Ucrainei asupra CNE Zaporojie
Moscova va răspunde extrem de dur la atacurile ucrainene asupra Centralei Nuclearo-Electrice Zaporojie, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unui briefing susţinut miercuri, scrie TASS, relatează Rador. "Rusia va răspunde extrem de dur la orice atac al Ucrainei asupra CNE Zaporojie, asupra obiectivelor critice ale infrastructurii sale, inclusiv asupra liniilor de alimentare cu energie electrică a centralei și a orașului Energodar, unde locuiesc angajații acestei unități și familiile lor" - a spus Zaharova.
UPDATE 7 iunie, ora 18.28: Ucraina se revoltă împotriva Comisiei Europene: 'Prelungirea restricțiilor privind cerealele e o măsură neadecvată!'
Ministerul ucrainean al Agriculturii a calificat miercuri drept "neadecvată" decizia Comisiei Europene de prelungi, până pe data de 15 septembrie, restricţiile pentru importurile de cereale din Ucraina în anumite state membre UE.
UPDATE 7 iunie, ora 18.08: Ucraina avertizează asupra efectelor atacului asupra barajului Kahovka
Administraţia de la Kiev a avertizat, miercuri, asupra efectelor pe care distrugerea barajului Kahovka le are asupra populaţiei şi mediului înconjurător, în condiţiile în care Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de comiterea atacului, informează Mediafax.
"Rusia a provocat una dintre cele mai grave catastrofe naturale din ultimele decenii. Zeci de oraşe şi sate au probleme cu apa potabilă şi cu sursele de apă pentru irigaţii", a afirmat premierul Ucrainei, Denis Şmihal, citat de cotidianul Le Monde.
"Lumea trebuie să vadă amploarea crimelor comise de ruşi. (...) Este un caz de ecocid", a acuzat, la rândul său, Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale de la Kiev.
Administraţia de la Kiev a atribuit Rusiei atacul asupra barajului Hidrocentralei Kahovka. Conform autorităţilor ucrainene, orăşelul Nova Kahovka şi alte 23 de localităţi rurale au fost inundate. "Atacul asupra barajului demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei. Este un act scandalos, care pune în pericol mii de civili şi generează daune grave asupra mediului înconjurător", a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Barajul Hidrocentralei Kahovka se află pe Fluviul Nipru, în regiunea ucraineană Herson, şi este sub ocupaţia forţelor militare ruse. În acest context, Rusia a atribuit Ucrainei atacul, care ar avea rolul afectării zonelor sub ocupaţie rusă, inclusiv perturbării alimentării cu apă şi electricitate a regiunii Crimeea, anexată de Rusia din 2014. "Transmitem clar că este vorba de un act de sabotaj comis de partea ucraineană, orchestrat şi comis de regimul de la Kiev", a acuzat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, a afirmat că nu există informaţii din surse independente despre autorii atacului asupra barajului Hidrocentralei Kahovka. "Dar un lucru este clar, este încă o consecinţă devastatoare a invaziei ruse în Ucraina", a declarat Guterres marţi.
UPDATE 7 iunie, ora 18.06: Relația dintre Rusia și China în Ucraina este "îngrijorătoare", afirmă un oficial american
Autorităţile din SUA consideră că relația dintre Rusia și China, în ceea ce privește Ucraina, este "îngrijorătoare" și doresc ca administraţia de la Beijing să joace un rol diplomatic responsabil, a declarat miercuri coordonatorul Casei Albe pentru Indo-Pacific, Kurt Campbell, scrie Reuters, potrivit Rador. Campbell a făcut această remarcă la un eveniment desfăşurat la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, la care a participat și principalul diplomat al Uniunii Europene pentru Asia, Gunnar Wiegand.
UPDATE 7 iunie, ora 17.30: Nikolai Patruşev a calificat detonarea barajului Hidrocentralei Kahovka drept un atac terorist planificat la Kiev
Kievul, prin aruncarea în aer a barajului Hidrocentralei Kahovka, a comis un alt atac terorist planificat, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, în timpul unei întâlniri cu secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Republicii Belarus, Aleksandr Volfovici, relatează TASS, potrivit Rador. "Detonarea barajului Hidrocentralei Kahovka este un alt atac terorist planificat de către regimul de la Kiev, care vizează uciderea civililor și distrugerea infrastructurii civile" - a spus Patruşev, subliniind că forțele armate ucrainene, la instrucțiunile autorităților, au atacat Novaia Kahovka de mai bine de un an.
Potrivit afirmaţiilor acestuia, cu o zi înainte ca barajul Hidrocentralei Kahovka să fie aruncat în aer, la ordinul Kievului a avut loc scurgerea de apă de la hidrocentrala Dnepropetrovsk (DneproGES). "La ordinul Kievului, cu o zi mai devreme, la Hidrocentrala DneproGES, situată în amonte, s-a efectuat o deversare de apă de mare amploare, iar apoi s-a dat o altă lovitură Hidrocentralei Kahovka, predeterminând consecințe și mai dăunătoare ale inundației" - a spus Patruşev. Regimul de la Kiev, a continuat el, este foarte conștient de pericolul pe care îl reprezintă pentru populație inundațiile de teren din regiunea Herson, amenințarea la adresa Centralei Nuclearo-Electrice Zaporojie și riscul de colmatate a Canalului Crimeii de Nord. "Neonaziştii ucraineni tocmai astfel de rezultate caută" - a declarat Patruşev.
Totuși, a subliniat el, ședința Consiliului de Securitate al ONU a arătat că "țările europene susțin crimele de război ale naționaliștilor ucraineni care acționează la instrucțiunile curatorilor americani". "Se ştie cu certitudine că coordonarea activităților Forțelor Armate ale Ucrainei este realizată de Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și partenerii lor din NATO. În consecință, şi-au dat acordul pentru subminare și ar trebui să fie consideraţi responsabili pentru acest act cinic" - a subliniat secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
UPDATE 7 iunie, ora 17:00: Alertă de poluare a Mării Negre, după distrugerea barajului Nova Kahovka din Ucraina! Tanczos Barna face primele precizări
Este puțin probabil ca poluarea să ajungă în Marea Neagră în scurt timp sau în cantități semnificative, spune Tanczos Barna, după ce în spațiul public privind propagarea unei unde de poluare pe cursul râului Nipru. Ministrul Mediului a discutat la telefon cu omologul său ucrainean, Ruslan Strilets, notează Mediafax.
UPDATE 7 iunie, ora 16.30: Ucraina e dispusă să înceapă propria operațiune specială, dar în Rusia: evacuarea opozanților Kremlinului din regiunile de graniță
Purtătorul de cuvânt al serviciului de informații (GUR) al Ministerul Apărării de la Kiev, Andri Iusov, a declarat că Ucraina este pregătită să ia în considerare apelul civililor ruşi privind evacuarea din regiunea Belgorod, aflată pe teritoriul Federației Ruse și unde au loc ostilități între insurgenţii anti-Kremlin şi armata Rusiei, conform agenției de presă RBC, scrie Rador.
UPDATE 7 iunie, ora 16.24: Preşedintele turc i-a transmis omologului său rus că este necesară o anchetă completă cu privire la prăbușirea barajului Kahovka
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus miercuri, omologului său rus, Vladimir Putin, în timpul unei convorbiri telefonice, că este necesară o investigație cuprinzătoare privind distrugerea unui vast baraj de pe linia frontului dintre forțele ruse și ucrainene, informează Reuters, scrie Rador.
Forţele din Ucraina și Rusia se învinuiesc reciproc pentru distrugerea barajului, care a provocat inundații într-o zonă de război și a forțat mii de oameni să îşi părăsească locuinţele. Preşedintele Erdogan i-a spus dlui Putin că ar putea fi formată o comisie internațională care să includă ONU și Turcia pentru a analiza problema, se arată într-un comunicat de la cabinetul liderului turc. Recep Tayyip Erdogan a discutat anterior cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre aceeași chestiune.
UPDATE 7 iunie, ora 16.21: Operele de artă ucrainene sunt păstrate la Luvru
16 opere de artă ucrainene sunt păstrate la Luvru din Paris din cauza războiului.
"Asta e puțin într-un ocean de disperare, dar este încă un simbol", a declarat directorul muzeului Laurence des Cars, informează ZDF. Vor fi expuse cinci icoane bizantine de la Kiev, restul lucrărilor urmând să fie depozitate în depozit.
La începutul lunii octombrie, o rachetă a lovit în apropierea Muzeului de Artă Occidentală și Orientală din Kiev, distrugând geamurile ferestrelor.
UPDATE 7 iunie, ora 16.01: Ministrul maghiar de externe: Majoritatea globală dorește pace în Ucraina. Nu trebuie să avem încredere în mainstream-ul politic liberal
Nu trebuie să credem în lumea politică și media liberală din lumea transatlantică, pentru că este clar că majoritatea globală, ca și Ungaria, dorește pacea în Ucraina cât mai curând posibil, a declarat marți, la Budapesta, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, Péter Szijjártó.
UPDATE 7 iunie, ora 16.00: Armata ucraineană nu a declanşat încă o contraofensivă, susţine un înalt oficial din sistemul de securitate
Armata ucraineană nu a declanşat încă o contraofensivă menită a recuceri teritoriul ocupat de Rusia, iar începutul acesteia va fi evident pentru toată lumea atunci când se va întâmpla, a declarat miercuri un înalt oficial din sistemul de securitate, informează Reuters, scrie Rador. Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a respins declarațiile oficialilor ruși care au spus că acea contraofensivă a început deja. "Toate acestea nu sunt adevărate. Când vor începe toate acestea va decide armata noastră", a declarat dl Danilov într-un interviu pentru Reuters.
"Când începem contraofensiva, toată lumea va ști despre asta, o va vedea". Oleksii Danilov a spus că oficialii ruși au confundat progresele locale ucrainene într-o zonă din prima linie cu începerea operațiunii mai ample. Forțele ruse, care au început invazia pe scară largă în februarie 2022, luptă cu trupele ucrainene de-a lungul unor mari părți ale frontului. Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a declarat miercuri că forţele ucrainene au avansat de la 200 până la 1.100 de metri în unele zone din jurul orașului devastat Bahmut, din estul Ucrainei, în ultimele 24 de ore. Reuters nu a putut verifica situația de pe câmpul de luptă din surse independente. Administraţia de la Kiev speră că mult așteptata contraofensivă va marca un moment crucial în război și vrea să recucerească zone semnificative din teritoriul ocupat de ruși.
Dl Danilov a mai spus că nu poate exista nicio îndoială că forţele ruse au provocat marți distrugerea barajului Kahovka de pe fluviul Nipru, în regiunea Herson, deoarece zona era sub ocupație încă de la începutul invaziei ruseşti. Ofcialii de la Kiev au spus în urmă cu câteva luni că barajul a fost minat de forțele ruse și au sugerat că acestea au aruncat în aer barajul pentru a încerca să oprească trupele ucrainene care trec fluviul pentru a le ataca . "Ei (Rusia) aveau o componentă militară. A fost prima, a fost planul numărul unu", a spus dl Danilov. "Credeau că vom avansa în această direcție. Acțiunile lor nu vor avea consecințele pe care şi le-ar fi dorit". Olkesii Danilov a mai spus că Ucraina se va confrunta acum cu presiuni pentru a accepta negocierile de pace. El a reiterat poziția ucraineană conform căreia nu vor putea exista astfel de discuții până când forțele ruse nu vor părăsi teritoriul ucrainean.
UPDATE 7 iunie, ora 15.45: Ucraina semnează cu OCDE un parteneriat pe o perioadă de patru ani, în vederea unei aderări la această institutiuţie şi la Uniunea Europeană
Ucraina a semnat miercuri cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) un parteneriat - pe o perioadă de patru ani -, privind o consolidare a instituţiilor ucrainene, a luptei împotriva corupţiei şi atragerii unor investiţii în domeniul privat - în vederea unei favorizări a aderării Kievului la această organizaţie din care parte ţări dezvoltate, relatează AFP, informează News.ro.
Acest parteneriat a fost anunţat oficial miercuri de către secertarul general al OCDE Mathias Cormann şi premierul ucrainean Denîs Şmîhal, care a asitat prin videoconferinţă la o reuniune ministerială a instituţiei, la Paris. Acordul - catalogat drept un ”program de ţară” - ”urmează să prezinte programul Ucrainei în domeniul reformelor, redresării şi reconstrucţiei”, anunţă într-un comunicat OCDE. El ”va ajuta Ucraina să avanseze pe calea aderării la OCDE şi Uniunea Europeană (UE), la care aspiră”, se arată în comunicat.
Kievul este angajat într-un dialog în vederea unei aderări la OCDE începând din octombrie 2022, un proces preliminar pe calea unei aderări depline la această instituţie din care fac parte 36 de ţări dezvoltate, şi care impune criterii stricte în domeniul transparenţei fiscale, corupţiei şi o deschidere a economiei.
Acest ”program de ţară” urmează să pună accentul asupra unei ”consolidări a instituţiilor şi guvernanţei, o continuare a luptei împotriva corupţiei, o atragere de investitori în domeniul privat şi o extindere a bazelor necesare în vederea asigurării stării de bine pe termen lung a populaţiei”, a subliniat miercuri Mathias Cormann. El ”va facilita, de asemenea, aderarea (Ucrainei) la UE”, a insistat el, în contextul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere UE să deschidă negocieri de aderare în acest an, în pofida războiului.
OCDE - moştenitoarea organizaţiei înfiinţate cu scopul de a gestiona ajutorul american şi canadian acordat Europei la ieşirea din al Doilea Război Mondial - vizează cooperarea internaţională şi promovarea unor politici publice în favoarea prosperităţii în cadrul economiei de piaţă, educaţiei şi luptei împotriva evaziunii fiscale, între altele.
UPDATE 7 iunie, ora 15.30: Guvernator rus: Forțele Armate Ucrainene au lansat într-o singură zi 460 de obuze asupra regiunii Belgorod
Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat miercuri pe canalul său de Telegram că Forțele Armate ale Ucrainei au bombardat regiunea de peste 500 de ori în ultimele 24 de ore, lansând 460 de obuze asupra cartierului urban Şebekino, potrivit TASS, scrie Rador.
UPDATE 7 iunie, ora 15.22: Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de explozii la conducta de amoniac de funcţionarea căreia Moscova condiţionează menţinerea acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră
Forţele ruseşti au bombardat în mod repetat conducta de amoniac din regiunea ucraineană Harkov, a declarat marţi guvernatorul local, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării a anunţat că sabotori ucraineni au aruncat în aer conducta Toliatti-Odesa, de funcţionarea căreia Moscova condiţionează menţinerea acordului privind transportul de cereale pe Marea Neagră, relatează Reuters şi Interfax, informează NEWS.RO.
Prelungirea, luna viitoare, a Iniţiativei privind cerealele din Marea Neagră, un acord încheiat în iulie 2022 pentru a contribui la soluţionarea crizei alimentare globale şi care permite cerealelor ucrainene să fie transportate pe coridoare sigure pe mare, ar putea depinde de redeschiderea acestei conducte de amoniac.
Conducta de amoniac, cea mai lungă din lume, se întinde pe o distanţă de aproximativ 2.470 de kilometri, de la Togliatti din Rusia, de-a lungul fluviului Volga, până la trei porturi de la Marea Neagră. Ea a fost închisă după invazia Moscovei în Ucraina în februarie 2022.
Potrivit părţii ucrainene, nu au fost înregistrate scurgeri de amoniac în urma bombardamentelor efectuate marţi seara, care au lovit conducta în apropierea satului Masiutivka, la care s-a adăugat un nou bombardament din timpul nopţii în apropierea satului Zapadne, după cum susţine Oleh Sinehubov, guvernatorul regiunii ucrainene Harkov, citat de Reuters.
"Nu există nicio ameninţare la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor", a declarat Sinehubov pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Pe de altă parte, în cadrul briefingului zilnic de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a declarat miercuri că sabotori ucraineni au aruncat în aer conducta de amoniac Toliatti-Odesa în regiunea Harkov în data de 5 iunie.
"La 5 iunie, în jurul orei 21:00, ora Moscovei, un grup ucrainean de sabotaj şi recunoaştere a aruncat în aer conducta de amoniac Tolatti-Odesa, în apropiere de aşezarea Masiutovka din regiunea Harkov. Ca urmare a acestui act terorist, au existat victime civile. Acestora li s-a acordat asistenţa medicală necesară", a declarat Konaşenkov, citat de Interfax.
Potrivit oficialului, "reziduuri de amoniac se scurg în prezent pe teritoriul ucrainean prin secţiunile avariate ale conductei".
"Nu există victime în rândul militarilor ruşi", a precizat oficialul Ministerului rus al Apărării.
În iulie anul trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Turcia au intermediat între Moscova şi Kiev încheierea Iniţiativei pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, pentru a contribui la soluţionarea crizei alimentare mondiale agravate de invazia Rusiei în Ucraina, un important exportator mondial de cereale. În virtutea acestei înţelegeri - care a fost prelungită luna trecută pentru numai 60 de zile, din cauza unor obiecţii ale Rusiei - vasele cu cereale ucrainene pot pleca din trei porturi, pe coridoare securizate, până la Istanbul, unde există un centru de control comun cu reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei, Turciei şi ONU.
Ministrul ucrainean al agriculturii, Mikola Solski, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că Rusia a blocat deja utilizarea principalului port ucrainean de la Marea Neagră, Pivdenni, în pofida existenţei acordului, şi permite ca doar o navă pe zi să plece şi să livreze alimente ucrainene către anumite ţări.
La rândul său, Rusia spune că va permite trecerea mai multor nave, dacă toate părţile implicate în acordul privind cerealele sunt de acord să deblocheze tranzitul amoniacului rusesc pentru export prin conducta ce traversează teritoriul ucrainean până la Pivdenni.
Conform Reuters, ONU a propus Kievului, Moscovei şi Ankarei să înceapă lucrările pregătitoare pentru tranzitul amoniacului rusesc prin Ucraina, încercând să salveze astfel acordul ce permite exporturi sigure de cereale ucrainene pe Marea Neagră. Pe măsură ce încep lucrările pregătitoare, care ar putea dura o lună, ONU doreşte ca în paralel să se desfăşoare discuţii cu privire la lărgirea acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, convenit în iulie anul trecut, astfel încât acesta să includă mai multe porturi ucrainene şi alte încărcături decât cereale, a declarat sursa Reuters.
La mijlocul lunii mai, Rusia a fost de acord cu o prelungire de doar două luni a acordului pentru Marea Neagră, dar a declarat că iniţiativa va înceta dacă nu va fi pus în aplicare un acord paralel, care vizează depăşirea obstacolelor în calea exporturilor de cereale şi îngrăşăminte ruseşti.
UPDATE 7 iunie, ora 15.00: Ministerul rus al Apărării a transmis că sabotori ucraineni au aruncat în aer conducta de amoniac Togliatti-Odesa
Ministerul rus al Apărării a anunţat miercuri că "sabotorii ucraineni" au aruncat în aer o secțiune a conductei de amoniac Togliatti-Odesa care transportă îngrășăminte din Rusia către Ucraina, în regiunea Harkov, marți, informează Reuters, potrivit Rador. Nu a existat niciun comentariu imediat cu privire la acuzație din partea oficialilor ucraineni.
UPDATE 7 iunie, ora 14.56: Distrugerea hidrocentralei din Kahovka, un instrument al războiului declanşat de Rusia (Hanna Maliar)
Ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, a declarat, miercuri, că aruncarea în aer a Centralei Hidroelectrice Kahovka (regiunea Herson) este încă un instrument al războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, scrie RBC, potrivit Rador.
Potrivit oficialului, distrugerea hidrocentralei a fost planificată din timp de către ruşi, care așteptau momentul "cel mai oportun" pentru a comite o catastrofă. "Într-adevăr, momentul (aruncării în aer a hidrocentralei - n.r.) nu a fost ales întâmplător.
Pe de o parte, s-au pregătit pentru asta de mult timp, fiindcă există toate semnele că nu a fost o decizie spontană. Pe de altă parte, așteptau momentul oportun" - a remarcat Maliar. Oficialul a menționat că distrugerea hidrocentralei nu este altceva decât o componentă a războiului Federației Ruse. "Adică oricum ar trebui analizat în sens militar. Pentru că este unul dintre instrumentele războiului. Aşa văd ei acest lucru, într-un mod atât de sălbatic" - a adăugat ministrul adjunct al apărării de la Kiev.
Comentând motivele pentru ocupanții ruşi au decis să explodeze hidrocentrala de la Nova Kahovka, Hanna Maliar a sugerat că, cel mai probabil, "invadatorii vor să împiedice Forțele Armate ale Ucrainei să facă ceea ce plănuiesc". "Dar, deocamdată, vedem că situația este tocmai inversă. Iar rușii au făcut de fapt mai mult rău propriilor forțe armate, zonelor lor fortificate şi pozițiile lor militare. În principiu, cel mai mult a suferit teritoriul aflat acum sub controlul agresorului" - a declarat Maliar.
UPDATE 7 iunie, ora 14.00: Ucraina anunţă că forțele sale armate au trecut pe poziţii ofensive la Bahmut
Ministrul adjunct al apărării de la Kiev, Hanna Maliar, a anunţat, miercuri, că militarii ucraineni care luptă în direcția estică Bahmut au trecut de pe poziţii de apărare la acţiuni ofensive. Astfel, în ultimele 24 de ore, armata Ucrainei a înaintat în diferite zone ale acestui sector al frontului. Potrivit Hannei Maliar, în doar o zi, apărătorii ucraineni au avansat între 200 şi 1.100 de metri în diferite părți ale direcției Bahmut. Oficialul a remarcat că invadatorii au intrat în defensivă, încercând să-și mențină pozițiile.
UPDATE 7 iunie, ora 13.28: Regiunea Belgorod a fost ţinta a peste 500 de atacuri lansate de Forțele Armate Ucrainene
Potrivit guvernatorului regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, 460 de obuze au fost lansate asupra districtului Şebekino. Forțele Armate ale Ucrainei au bombardat regiunea Belgorod de peste 500 de ori, în ultimele 24 de ore, inclusiv 460 de obuze au fost lansate asupra cartierului urban Şebekino, a anunțat pe canalul său de Telegram, miercuri, guvernatorul regiunii Viaceslav Gladkov. '460 de unități de diferite muniții au fost lansate asupra cartierului Şebekino, au fost înregistrate 26 de atacuri cu dispozitive explozive lansate de UAV-uri. Nu s-au înregistrat victime. În orașul Şebekino, atacurile au vizat în principal zonele rezidențiale', a scris el. Gladkov a adăugat că, în regiunea Belgorod, 33 de obuze de artilerie au fost lansate asupra satului Juravlevka, care a fost atacat de două ori cu drone kamikaze.
UPDATE 7 iunie, ora 13.00: Înainte și după ruperea barajului ucrainean. Primele imagini din satelit cu zonele afectate de dezastru
UPDATE 7 iunie, ora 12.03: Imagini apocaliptice după ruperea barajului de la Nova Kahovka: Oamenii și-au petrecut noaptea pe acoperișuri și în copaci
UPDATE 7 iunie, ora 11.26: Ucraina 'televizează' războiul: General transmite secvențe din campania din Bahmut (video)
UPDATE 7 iunie, ora 10.59: Explozii în două localităţi din zona ocupată a regiunii Zaporijjia
Mai multe explozii au avut loc, miercuri dimineaţă, în două localităţi din regiunea ucraineană Zaporijjia aflate sub ocupaţia trupelor ruse. Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a transmis pe Telegram că localnicii din satul vecin Mirne au raportat o explozie puternică lângă o unitate militară capturată de invadatori. Locuitorii din Tokmak au relatat, de asemenea, că au auzit cel puțin șase explozii. Fedorov scrie că ruşii au încercat să activeze sistemul de apărare antiaeriană, "dar au întârziat". RBC notează că în zona ocupată a regiunii Zaporijjia se produc în mod constant explozii, în care sunt distruse baze militare ale trupelor ruse.
UPDATE 7 iunie, ora 10.25: Stupoare la evacuările de după distrugerea Hidrocentralei Kahovka: mai multe persoane sunt date dispărute
UPDATE 7 iunie, ora 09.46: Distrugerea barajului ucrainean: 24 de localități au fost inundate și nivelul apei a crescut până la 3,5 metri (video)
UPDATE 7 iunie, ora 09.07: Ipoteza Moscovei: SUA pot trimite în Ucraina arsenal nuclear
UPDATE 7 iunie, ora 08.32: Volodimir Zelenski, despre contraofensivă: Ucraina nu intenţionează să ocupe teritorii ale Federației Ruse
UPDATE 7 iunie, ora 07.55: Rusia atacă într-un punct crucial în Ucraina: lovitura care ar genera foamete la nivel mondial
Forţele ruse au tras în mod repetat asupra unei conducte de amoniac din regiunea Harkov a Ucrainei, a declarat marţi un guvernator local, o conductă potenţial crucială pentru extinderea acordului care să permită exportul în siguranţă de cereale şi îngrăşăminte din porturile Mării Negre, informează Reuters.
Prelungirea luna viitoare a iniţiativei pentru cereale la Marea Neagră, un pact încheiat în iulie 2022 pentru a ajuta la gestionarea crizei alimentare globale, ar putea depinde de redeschiderea conductei, informează Agerpres.
UPDATE 7 iunie, ora 07.20: S-a aflat cine sunt soldații care au aruncat aer barajul Nova Kahovka: cum s-a plănuit operațiunea/ Video
Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru aruncarea în aer a barajului Nova Kahovka şi de provocarea unor inundaţii generalizate în sudul Ucrainei. Barajul, datând din epoca sovietică, este construit pe Nipru şi alimentează cu apă Crimeea, dar şi centrala Zaporojie, relatează Reuters, informează News.ro.
Potrivit șefului Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksii Danilov, cei care au aruncat în aer barajul ar fi soldații ruși din Brigada 205 motorizată.
Membrii brigăzii au fost staționați la centrala electrică de lângă Nova Kakhovka ocupată de ruși pe care au controlat-o de la momentul ocupării, a declarat Danilov, potrivit The Kyiv Independent.
UPDATE 7 iunie, ora 06.50: Explozia barajului din Ucraina a umflat prețurile mondiale la grâu și porumb
Prețul grâului și al porumbului a crescut marți dimineață, după ce distrugerea barajului din Ucraina a stârnit îngrijorare cu privire la aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, anunță Mediafax.
Prețul grâului a crescut cu 2,4% la începutul tranzacțiilor de marți de la Chicago Mercantile Exchange
UPDATE 7 iunie, ora 06.40: Zelenski refuză oferta Papei Francisc: Un armistiţiu nu va aduce pacea în Ucraina
Un armistiţiu în Ucraina ”nu va conduce la pace”, îi declară marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski emisarului special al Papei Francisc, cardinalul italian Matteo Zuppi, care se află într-o vizită la Kiev, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Zelenski îndeană Sfântul Scaun ”să contrinuie la implementarea unui plan de pace ucrainean”, care constă în recucerirea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.
UPDATE 7 iunie, ora 06.25: Contraofensiva ucraineană, dată peste cap de distrugerea barajului? 'Nu va face decât să exacerbeze dorința noastră'
Biroul lui Volodimir Zelenski a declarat că "subminarea" hidrocentralei de la Kahovka ar putea afecta planurile de contraofensivă a forțelor armate ale Ucrainei - dar "în principiu, acest lucru nu va face decât să exacerbeze dorința de a accelera de-ocupația".
"Aruncarea în aer" a barajului hidrocentralei kahovka ar putea face ajustări la planurile contraofensivei ucrainene, dar nu va face decât să întărească și mai mult dorința de a elibera teritoriile ocupate ale Ucrainei, a declarat Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului președintelui Ucrainei, în cadrul emisiunii Breakfast Show, relatează Meduza. "Nu avem nicio opțiune să nu atacăm. Cred că ajustările [planurilor contraofensive] vor fi făcute în orice caz, dar ele sunt întotdeauna făcute în timpul acțiunilor la scară largă. Dar, în principiu, acest lucru nu va face decât să exacerbeze dorința de a accelera de-ocupația", a spus Podolyak.
UPDATE 7 iunie, ora 06.00: O conducta de amoniac din regiunea Harkov a fost ținta unor atacuri repetate din partea trupelor ruse - guvernator local ucrainean
Forțele ruse au tras în mod repetat asupra unei conducte de amoniac din regiunea ucraineană Harkov, a declarat marți un guvernator local, care a precizat că este vorba de o conductă potențial esenţială pentru extinderea unui acord care permite exportul în siguranță de cereale și îngrășăminte din porturile de la Marea Neagră, scrie Rador.
Prelungirea, luna viitoare, a Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră, un pact încheiat în iulie 2022 pentru a contribui la soluționarea unei crize alimentare globale, ar putea depinde de redeschiderea conductei. Conducta de amoniac, cea mai lungă din lume, se întinde pe o distanță de aproximativ 2.470 de kilometri, pornind de la Togliatti din Rusia, pe râul Volga şi ajungând în trei porturi de la Marea Neagră.
