Premium
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „fericit să audă” că Turcia sprijină cererea Ucrainei de a adera la alianţa NATO, conform CNN. El a spus că a vorbit cu Erdogan despre „probleme cheie ale activităţii în contextul NATO, în special pregătirea pentru summitul de la Vilnius.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de duminică, 9 iulie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 9 iulie, ora 20.55 - Preşedintele Germaniei face balet cu bombele cu dispersie: sunt interzise, dar în cazul Ucrainei e vorba de protecție
Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere ca SUA să nu fie "blocate" în încercarea lor de a livra bombe cu dispersie armatei ucrainene, apărând în acelaşi timp opoziţia oficială a ţării sale faţă de aceste arme controversate, informează AFP, conform Agerpres.
UPDATE 9 iulie, ora 19.40 - Vicepremierul Ucrainei explică ce se va întâmpla dacă Ucraina nu este invitată să se alăture NATO la summitul de la Vilnius
Ucraina va fi nevoită să își „reconsidere strategia” dacă nu primește o invitație de a se alătura NATO în timpul summitului de la Vilnius din 11-12 iulie, a declarat Olha Stefanishina, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrarea europeana si euro-atlantică, conform Ukrainskaia Pravda.
Ea a explicat că eșecul de a obține invitația de a adera la NATO va muta accentul Ucrainei de la apartenență la garanțiile de securitate.
„Decizia exactă luată la Vilnius va lansa un număr mare de procese legate de planificarea strategică, ajutorul de apărare, planificarea apărării, întrebări legate de transformarea sectorului de securitate și apărare a Ucrainei, priorități în cooperare cu aliații și conţinutul garanţiilor de securitate. Dacă decizia privind aderarea Ucrainei la NATO nu este luată la Vilnius sau este amânată, înseamnă că garanțiile de securitate devin prioritare. Accentul se va schimba”, a afirmat vicepremierul ucrainean.
UPDATE 9 iulie, ora 18.40 - CNN: Ucraina încă nu este pregătită pentru aderarea la NATO (Joe Biden)
Ucraina nu este încă pregătită pentru aderarea la NATO, iar războiul trebuie să se încheie înainte ca Alianța să ia în considerare adăugarea Kievului în rândurile sale, a declarat președintele american, Joe Biden, într-un interviu pentru CNN, difuzat duminică.
În timp ce discuția despre aderarea iminentă a Ucrainei la NATO este prematură, SUA și aliații săi din NATO vor continua să ofere președintelui Volodimir Zelenski și forțelor sale securitatea și armamentul de care au nevoie pentru a încerca să pună capăt războiului cu Rusia, a declarat Joe Biden pentru Fareed Zakaria de la CNN. Joe Biden a vorbit cu Fareed Zakaria înaintea călătoriei sale de o săptămână în Europa, care include un summit NATO în Lituania, unde războiul Rusiei din Ucraina și presiunile lui Volodimir Zelenski pentru aderarea la NATO se vor număra printre subiectele cheie de pe agenda reuniunii.
"Nu cred că există o unanimitate în NATO cu privire la oportunitatea de a aduce sau nu Ucraina în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război", a declarat Joe Biden. "De exemplu, dacă ați face acest lucru, atunci, știți - și vorbesc cât se poate de serios - suntem hotărâți să angajăm fiecare centimetru de teritoriu care este teritoriu NATO. Este un angajament pe care l-am luat cu toții, indiferent de situație. Dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Suntem în război cu Rusia, dacă ar fi cazul".
Joe Biden a declarat că a vorbit îndelung cu Volodimir Zelenski despre această problemă, afirmând că i-a spus președintelui ucrainean că SUA vor continua să ofere securitate și armament Ucrainei. "Cred că trebuie să stabilim o cale rațională pentru ca Ucraina să se poată califica pentru a putea intra în NATO", a spus preşedintele Biden, menționând că a refuzat cererile președintelui rus, Vladimir Putin, care a cerut înainte de război ca SUA să se angajeze să nu admită Ucraina, ştiind că Alianța Nord-Atlantică are "o politică a ușilor deschise".
"Dar cred că este prematur să spunem, să solicităm un vot, știți, acum, pentru că există alte calificări care trebuie îndeplinite, inclusiv democratizarea și unele dintre aceste probleme", a spus Joe Biden.
UPDATE 9 iulie, ora 17.50 - TASS: Oficial ucrainean i-a răspuns dur unui deputat german pe tema muniției cu dispersie
Adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Andri Melnik, i-a răspuns grosolan deputatului Bundestagului Ralf Stegner, care s-a pronunţat împotriva furnizării de către SUA a munițiilor cu dispersie, la Kiev. "Duceţi-vă dracului cu sfaturile voastre, domnule Ralf Stegner și alții. Habar nu aveţi despre ce vorbiţi" - a scris Melnik pe Twitter. Ralf Stegner a criticat decizia SUA de a furniza Kievului muniții cu dispersie, subliniind că utilizarea acestora ar putea duce la moartea civililor. Menţionăm că, pe 7 iulie, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a anunțat că SUA au decis să transfere muniții cu dispersie în Ucraina, utilizării cărora ONU se opune. Acesta a mai subliniat că Kievul a oferit Washingtonului garanții scrise că va minimiza riscurile pentru populația civilă atunci când va folosi acest tip de muniție. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că decizia SUA de a livra regimului de la Kiev muniții cu dispersie este o manifestare a politicii agresive, îndreptată spre prelungirea conflictului din Ucraina. Diplomatul a subliniat că Washingtonul, prin furnizarea de muniții cu dispersie Ucrainei, "va fi, de fapt, un complice în minarea teritoriului și va împărți pe deplin responsabilitatea pentru cei care mor în urma exploziilor, inclusiv copiii ruși și ucraineni".
UPDATE 9 iulie, ora 17.12 - TASS: Kievul a recunoscut responsabilitatea pentru atacul asupra podului din Crimeea
Kievul a atacat podul din Crimeea în octombrie 2022, a declarat adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Anna Maliar. "273 de zile de când am aplicat prima lovitură asupra podului din Crimeea pentru a afecta logistica rusă" - a scris Maliar pe canalul său Telegram. În postarea sa, Maliar a făcut bilanţul celor 500 de zile ale operațiunii militare speciale ruse din Ucraina. Anterior, pe 27 mai, șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vasil Maliuk, a confirmat indirect responsabilitatea serviciilor speciale pentru subminarea podului din Crimeea.
UPDATE 9 iulie, ora 16.28 - Zelenski prezidează o reuniune de coordonare pentru întărirea frontierei cu Belarus
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezidat duminică o reuniune de coordonare în oraşul Luţk, în vestul Ucrainei, pentru a discuta, între alte teme, despre întărirea graniţei cu Belarus, transmite EFE.
"Luţk, Castelul Lubart, amplă reuniune de coordonare privind situaţia socială şi de securitate din regiunea Volînia", a scris preşedintele ucrainean pe Twitter.
Printre punctele discutate au figurat în primul rând graniţa şi situaţia din zona de graniţă cu Belarusul, a anunţat el.
"În al doilea rând: consolidarea forţelor noastre de apărare şi securitate şi a întregii porţiuni de nord a graniţei, în fiecare regiune. Armata, forţele de ordine şi autorităţile locale au dat raportul", a adăugat Zelenski.
În şedinţa de coordonare organizată duminică de Zelenski s-a discutat despre statutul refugiaţilor, buget şi locurile de muncă, a mai scris preşedintele ucrainean.
"Sunt recunoscător tuturor din regiune care lucrează pentru a ne apropia tot mai mult de victorie!", se încheie mesajul postat de Zelenski.
Îngrijorările cu privire la Belarus au crescut atât în Ucraina, cât şi în mai multe ţări occidentale după ce s-a aflat că mercenarii Grupului Wagner urmau să se mute în această ţară, după eşecul rebeliunii din 24 iunie, şi unde li se pregăteşte o tabără cu o capacitate de 5.000 de soldaţi care poate găzdui şi echipamente de luptă.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a insistat că Grupul Wagner este "cea mai experimentată unitate în lupte" şi că "poate servi apărării Belarusului dacă ţara este atacată", dar a dat asigurări că nimeni nu va fi atacat de pe teritoriul belarus, altfel spus, nici Ucraina.
UPDATE 9 iulie, ora 16.00 - Rusia susţine că a doborât rachete deasupra Crimeii şi a unor regiuni de la frontiera cu Ucraina
Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei au doborât patru rachete duminică, au spus oficiali ruşi, una deasupra peninsulei Crimeea, anexată, şi trei deasupra regiunilor ruseşti Rostov şi Briansk de la graniţa cu Ucraina, relatează AFP.
O rachetă de croazieră a fost doborâtă în apropiere de oraşul Kerci din peninsula Crimeea, fără să se fi produse daune sau victime, a scris pe aplicaţia de mesagerie Telegram guvernatorul instalat de Rusia, Serghei Aksionov.
El nu a precizat de unde a fost lansată racheta.
Crimeea a fost anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, însă la nivel internaţional este recunoscută ca parte a Ucrainei.
Oficiali locali au spus că traficul de pe podul Crimeii, care leagă peninsula de Rusia, a fost restabilit după o aparentă suspendare. Nu a fost oferit niciun motiv pentru această oprire a traficului.
Într-un alt incident, sistemele de apărare antiaeriană au doborât o rachetă ucraineană deasupra regiunii Rostov din Rusia, a precizat pe Telegram guvernatorul Vasili Golubev.
"Nu au existat victime. Rămăşiţele (rachetei - n.r.) au avariat acoperişurile mai multor clădiri", a scris Golubev.
Alexander Bogomaz, guvernatorul regiunii Briansk, a scris pe Telegram, la rândul său, că armata rusă a doborât două rachete ucrainene.
O fabrică de cherestea a fost complet distrusă în urma prăbuşirii uneia dintre rachete, a spus el.
Moscova acuză cu regularitate Ucraina de atacuri împotriva unor ţinte din interiorul Rusiei. Kievul a negat acest lucru, spunând că duce un război defensiv pe propriul teritoriu.
UPDATE 9 iulie, ora 13.50: Mutare cu impact major a lui Vladimir Putin: a schimbat șeful trupelor din Ucraina
UPDATE 9 iulie, ora 11.50: Zelenski şi Duda au participat împreună la o ceremonie religioasă în vestul Ucrainei
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat duminică împreună la o ceremonie religioasă în oraşul ucrainean Lutsk, potrivit televiziunii ucrainene Suspilne.
UPDATE 9 iulie, ora 10.54: Mesaj ciudat al Rusiei, înaintea summit-ului NATO: liderii vor fi în zona de impact a centralei de la Zaporojie
UPDATE 9 iulie, ora 09.45: Cele 3 scenarii prin care rușii pot arunca în aer centrala de la Zaporojie: se transformă într-o 'dirty bomb'/ Video
UPDATE 9 iulie, ora 08.36 - Ce s-a găsit în agenda secretă a lui Prigojin: A avut întâlniri cu apropiații lui Putin
UPDATE 9 iulie, ora 07.45 - Întoarcerea comandanților Azovstal în Ucraina: Kremlinul acuză Turcia și Ucraina că au încălcat înțelegerea
Întoarcerea în Ucraina a cinci comandanţi ucraineni care se aflau în Turcia reprezintă o "încălcare flagrantă" a acordului pentru schimbul de prizonieri care a fost negociat de Ankara anul trecut, a reacţionat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează The Guardian, conform news.ro.
Zelenski a postat pe reţelele sociale o înregistrare video în care cei cinci comandanţi, care au condus apărarea oraşului Mariupol până la capitularea din mai anul trecut, se urcă împreună cu el într-un avion pentru a se întoarce în Ucraina.
UPDATE 9 iulie, ora 07.05 - Cum arată o fortăreață NATO: Capitala Lituaniei, aflată la 32 de km de Belarus, a fost securizată total înaintea summit-ului Alianței
NATO a transformat Vilnius într-o fortăreaţă apărată de armament sofisticat pentru a-l proteja pe preşedintele american şi pe ceilalţi lideri ai alianţei, care se întâlnesc săptămâna viitoare la doar 32 de kilometri de graniţa întărită cu sârmă ghimpată a Lituaniei cu Belarus, aliatul Rusiei, notează Reuters.
Şaisprezece aliaţi au trimis în total circa 1.000 de militari pentru a asigura protecţia summitului din 11 şi 12 iulie, care are loc la numai 151 de kilometri distanţă de Rusia. Mulţi alţi aliaţi oferă sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generaţie cărora statelor baltice le lipsesc.
UPDATE 9 iulie, ora 05.35 - Zelenski se roagă pentru Ucraina la Liov, într-un moment crucial al războiului: 500 de zile de luptă
Preşedintele Volodimir Zelenski, întors dintr-un mini-turneu care l-a dus în Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Turcia, s-a dus sâmbătă seară la Liov, unde, la împlinirea a 500 de zile de la declanşarea războiului rus de agresiune, a luat parte la o slujbă de rugăciune pentru Ucraina, informează un comunicat al Preşedinţiei ucrainene, potrivit news.ro.
În cadrul unei vizite de lucru în regiunea Liov, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la evenimentul de rugăciune "Dumnezeu să salveze Ucraina! 500 de zile de rezistenţă şi victorie", anunţă Preşedinţia ucraineană.
UPDATE 9 iulie, ora 02.25 - Serviciile britanice susțin că armata rusă s-a blocat în Bahmut
Ministerul britanic al Apărării a scris vineri, în raportul său zilnic despre evoluţia războiului din Ucraina, că forțele armate ale Kievului continuă să desfășoare acțiuni ofensive de succes în apropierea orașului Bahmut din regiunea Donețk, în timp ce armata rusă nu mai reușește să mențină liniile de apărare.
După o pauză în luna iunie, în ultimele șapte zile Bahmut „a devenit din nou locul unora dintre cele mai intense lupte de-a lungul frontului”, trupele ucrainene obținând „câștiguri constante” atât la nord, cât și la sud de oraș, conform raportului.
UPDATE 9 iulie, ora 01.00 - NemSoldații ucraineni recunosc superioritatea forțelor ruse în numărul de oameni, tancuri și artilerie
Soldații ucraineni care luptă în contraofensivă au declarat pentru The Guardian că sunt recunoscători pentru sprijinul națiunilor occidentale, dar au subliniat că ajutorul extern nu este suficient pentru a-i învinge pe ruși.
„Armata rusă are un avantaj în ceea ce privește numărul de oameni, tancuri și artilerie", a spus un soldat ucrainean. Potrivit acestuia, decalajul între resursele ucrainene și cele ruse nu mai este la fel de mare ca la începutul războiului, totuși este nevoie de mai mult.
