Premium
Armata ucraineană a aruncat în luptă toate resursele de care dispune, de la drone ieftine și arme din perioada sovietică până la sisteme avansate de luptă, precum HIMARS și tancuri moderne, furnizate de aliații occidentali. Însă pe fondul limitării sprijinului militar din Statele Unite, orice armă care „scuipă” gloanțe sau proiectile către inamic valorează dublu, iar aici se încadrează și mitralierele cu o vechime de peste un secol.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.
UPDATE 29 noiembrie, ora 21.13: UE dă de patru ori mai mulți bani pentru instruirea soldaților ucraineni: S-a ajuns la 250 de milioane de euro
UPDATE 29 noiembrie, ora 20.30: 'Nu există niciun impas'. Dmitro Kuleba respinge îngrijorările legate de lipsa de progres a armatei ucrainene în războiul împotriva Rusiei
UPDATE 29 noiembrie, ora 20.00: Franța își propune să finalizeze acordul de securitate cu Ucraina până la începutul anului 2024
Franța intenționează să finalizeze un acord bilateral de garantare a securității cu Ucraina până la începutul anului 2024, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, citat de Reuters, informează Mediafax.
În iunie, țările G7 au prezentat un cadru internațional pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei, pentru a consolida finanțele și apărarea acesteia împotriva Rusiei, în vederea descurajării Moscovei de la viitoare agresiuni, au declarat oficialii.
Incapabilă să adere la NATO în timp ce războiul cu Rusia continuă - având în vedere că articolul 5 al NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, ar putea să o împingă în război cu Rusia - Ucraina a făcut presiuni pentru angajamente de securitate pe termen lung din partea principalilor săi susținători.
Țările, inclusiv Franța, negociază bilateral din iunie, dar nu au existat prea multe detalii cu privire la ceea ce sunt dispuse să facă țările, iar în condițiile în care războiul intră în al doilea an, există semne de întrebare cu privire la cât de angajați pot fi aliații Kievului.
„În ceea ce privește garanțiile de securitate și activitatea pe care am desfășurat-o cu partenerii noștri ucraineni... lucrăm la încheierea acestui acord cu autoritățile ucrainene până la sfârșitul anului, începutul anului viitor”, a declarat Anne-Claire Legendre reporterilor în cadrul unui briefing de presă săptămânal.
O sursă diplomatică a declarat că începutul anului 2024 este mai probabil.
Acordul ar urma să contureze cadrul pentru ajutor umanitar pe termen lung, sprijin pentru reconstrucție și asistență militară, a spus ea.
O a doua sursă diplomatică a declarat că acordul nu va furniza cifre financiare detaliate sau angajamente ca atare, guvernul francez nevrând ca textul să ajungă în parlament pentru aprobare.
„Cred că ucrainenii se află într-o logică în care vor să vadă ce le oferă americanii pentru a avea o referință pentru alții”, a declarat sursa.
„Propunerea noastră pentru ei nu conține cifre. Este vorba mai mult de obiectivele noastre. Descriem tipul de acțiuni pe care suntem gata să le întreprindem în termeni de sprijin militar, sprijin economic etc.”.
UPDATE 29 noiembrie, ora 17.29: Ţările membre NATO nu au obosit ajutând Ucraina, a declarat secretarul american de stat
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a declarat că nu există niciun indiciu de oboseală în rândul aliaţilor din NATO când vine vorba de sprijinul pentru Ucraina, relatează Rador Radio România. Vorbind după o întâlnire de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre ale NATO, el a spus că sprijinul pentru Ucraina este prezent şi în cadrul Congresului SUA, chiar dacă acesta nu a aprobat încă cel mai recent pachet de ajutoare pentru apărare.
UPDATE 29 noiembrie, ora 16.59: GUR anunță prima ipoteză, după ce șeful Serviciilor Secrete din Ucraina a fost otrăvit cu mercur: NU Budanov era ținta
UPDATE 29 noiembrie, ora 16.58: Războaiele din Ucraina şi Gaza sunt foarte diferite. Șeful NATO răspunde acuzațiilor
UPDATE 29 noiembrie, ora 15.55: Adina Vălean consideră "inacceptabilă" blocarea frontierei cu Ucraina din cauza protestului şoferilor polonezi de camioane. Slovacii ameninţă cu o acţiune similară începând de vineri
Ucraina şi Uniunea Europeană nu pot fi "luate ostatice" de şoferii de camioane polonezi care blochează frontiera polonezo-ucraineană în semn de protest faţă de concurenţa transportatorilor ucraineni, a declarat miercuri comisarul european pentru transporturi Adina Vălean, citată de Reuters.
Blocajul continuu de la Medyka şi de la alte trei puncte de trecere a frontierei, care a început luni, prelungeşte un protest care a făcut ca peste o mie de camioane să rămână blocate de zile întregi în cozi ce se întind pe mai mulţi kilometri.
Comisarul pentru transporturi, Adina Valean, a declarat că situaţia este "inacceptabilă".
Şoferii polonezi se plâng că pierd în faţa companiilor ucrainene, care oferă preţuri mai mici pentru serviciile lor şi care transportă mărfuri în interiorul UE, şi nu doar între blocul comunitar şi Ucraina.
"Nu există bună-credinţă în găsirea unei soluţii şi există o lipsă aproape totală de implicare din partea autorităţilor poloneze, care ar trebui să aplice legea la acea frontieră", a declarat Adina Valean. "Deşi susţin dreptul oamenilor de a protesta, întreaga UE, ca să nu mai vorbim de Ucraina, o ţară aflată în prezent în război, nu poate fi luată ostatică prin blocarea graniţelor noastre externe", a punctat comisarul UE pentru transporturi.
Comisia îşi rezervă dreptul de a interveni pentru a se asigura că regulile sunt respectate şi că legea este aplicată, a adăugat ea.
Camionagiii polonezi şi-au început protestul la 6 noiembrie, cerând ca Uniunea Europeană să reintroducă un sistem de permise pentru şoferii de TIR ucraineni care intră în UE şi pentru camionagiii din UE care intră în Ucraina, cu excepţii pentru ajutorul umanitar şi livrările militare. Aceste permise, care existau anterior, au fost eliminate după invazia Rusiei în Ucraina anul trecut.
ŞOFERII SLOVACI AMENINŢĂ CĂ ÎNCEPÂND DE VINERI BLOCHEAZĂ FRONTIERA CU UCRAINA
Şi şoferii slovaci ameninţă că vor bloca începând de vineri principalul punct de trecere a frontierei cu Ucraina, dacă nu se iau măsuri pentru a limita concurenţa transportatorilor ucraineni, a declarat şeful asociaţiei camionagiilor din această ţară, UNAS.
Acţiunea slovacă ar închide punctul de trecere de la Vysne Nemecke/Ujhorod, singurul de la graniţă deschis pentru camioanele grele.
Şeful UNAS, Stanislav Skala, a declarat că grupul său va aştepta până joi o reacţie din partea Ministerului Transporturilor înainte de a lua o decizie finală. El a menţionat că va avea loc o reuniune a miniştrilor europeni ai transporturilor pe 4 decembrie, la Bruxelles, dar nu are mari speranţe de a obţine vreun progres.
"Se pare că nici partea ucraineană şi nici Comisia (Europeană) nu sunt dispuse să dea înapoi", a spus el.
Ucraina susţine că protestul polonez dăunează economiei sale fragile din timpul războiului, împiedicând exporturile şi oprind livrările de produse esenţiale, precum gazul pentru autovehicule (GPL).
UPDATE 29 noiembrie, ora 13.55: 'Mai mulți' prizonieri ruși vor fi eliberați astăzi - Un oficial Hamas
Mousa Abu Marzouk a postat pe X că doar un singur bărbat, un cetățean cu dublă cetățenie ruso-israeliană, a fost eliberat până acum.
"Astăzi, alți câțiva vor fi eliberați separat de acordul de armistițiu, în semn de apreciere pentru poziția președintelui Putin", a postat el.
UPDATE 29 noiembrie, ora 11.45: Kievul anunţă că a doborât 21 de drone şi două rachete în atacuri nocturne în sudul şi centrul Ucrainei
Forţele Aeriene ucrainene anunţă miercuri că au doborât 21 de drone în atacuri aeriene nocturne lansate de Rusia, relatează AFP.
”În total, atacurile au implicat 21 de drone (de tip) Shahed-136/131 şi trei rachete (de tip) Kh-59”, anunţă pe reţele de socializare Forţele Aeriene ucrainene.
Ele anunţă că au doborât toate dronele şi două dintre rachetele lansate de ruşi.
Autorităţile ucrainene acuză forţe ruse de o campanie de atacuri sistematice vizând infrastructuri energetice în Ucraina, odată cu apropierea iernii.
Forţele Aeriene ucrainene anunţă că a folosit avioane de luptă, unităţi antiaeriene şi unităţi mobile ale apărării antiaeriene în regiuni din sudul şi centrul Ucrainei.
Cea de a treia rachetă - care nu a fost doborâtă - nu şi-a atins ţinta, anunţă ele.
Partea rusă nu a făcut imediat niciun comentariu.
Atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice ucrainene au cauzat perioade îndelungate în care milioane de ucraineeni au fost privaţi de curent şi căldură.
Kremlinul a acuzat Kievul că se face vinovat de această situaţie, din cauza refuzului de a negocia.
DOUĂ FEMEI ŞI O FATĂ UCISE ÎNTR-UN MOMBARDAMENT ÎN SUMÎ
Pe de altă parte, două femei şi o fată au fost ucise marţi într-un bombardament al unui oraş în regiunea Sumî, situată la frontiera cu Rusia, în nord-estul Ucrainei, a anunţat parchetul regional.
Corpurile celor două femei şi doi bărbaţi răniţi au fost scoşi dintre dărâmăturile unor case lovite în oraşul Seredîna-Buda, a anunţat pe Facebook parchetul.
Fata şi tatăl ei vitreg se aflau în maşină la momentul atacului şi au fost răniţi amândoi, precizează parchetul.
”Mai târziu, fata a murit din cauza rănilor, la spital”, anunţa parchetul.
Bombardamentul a avut loc marţi, către ora locală 12.30 (şi ora României), cu un sistem multiplu de lansare de rachete, potrivit unor date preliminare, a anunţat parchetul.
UPDATE 29 noiembrie, ora 11.05: Estonia, Letonia, Lituania şi Ucraina boicotează reuniunea OSCE de la Skopje, din cauza participării lui Serghei Lavrov
Miniştrii de Externe eston, leton şi lituanian au anunţat că boicotează o reuniune a Organizaţiei Securităţii şi Cooperării în Europa (OSCE) prevăzută săptămâna aceasta la Skopje, în Macedonia de Nord, din cauza prezenţei la reuniune a omologului lor rus Serghei Lavrov, relatează AFP.
Cei trei miniştri au ”decis să nu asiste” la reuniune, apreciind că participarea lui Serghei Lavrov ”riscă să legitimeze agresorul Rusia în calitate de membru cu drepturi depline al comunităţii noastre de naţiuni libere”, anunţă ei marţi într-un comunicat comun.
Ucraina a anunţat tot marţi că nu asistă la această reuniune.
Ministrul ucrainean de Externe ”Dmitro Kuleba va boicota reuniunea ministerială a OSCE în urma deciziei de a-l autoriza pe Lavrov să participe la ea”, a declarat AFP un purtător de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko.
Aceste anunţuri au fost făcute la o zi după ce Bulgaria a autorizat ca avionul care-l transportă pe Serghei Lavrov să survoleze spaţiul aerian bulgar, pentru ca ministrul rus să se poată duce la reuniunea OSCE în capitala macedoneană - în pofida sancţiunilor europene impuse Rusiei din cauza invaziei Ucrainei în februarie 2022.
”Rusia va profita de această ocazie pentru a-şi difuza propaganda şi a submina unitatea Occidentului”, denunţă ministrul eston de Externe Margus Tsahkna.
”Adevărul e că, în timp ce se desfăşoară reuniunea OSCE la Skopje, maşina de război rusă atacă ucraineni nevinovaţi şi deportează copii fără să clipească”, a denunţat el.
”Locul lui Serghei Lavrov este într-un Tribunal Special, nu la masa OSCE”, cere el.
În 2022, Polonia, care a organizat reuniunea OSCE, a refuzat intrarea pe teritoriul său a şefului diplomaţiei ruse.
OSCE îşi are originile n Războiul Rece, când cele două blocuri inamice - occidental şi sovietic - s-au înţeles să înfiinţeze o platformă de dialog.
UPDATE 29 noiembrie, ora 09.50: UE acordă Ucrainei un ajutor de aproape 200 de milioane în vederea formării unor militari. Aproximativ 34.000 de militari ucraineni au beneficiat de această misiune de formare
Uniunea Europeană (UE) a anunţat un ajutor suplimentar în valoare de aproape 200 de milioane de euro în vederea formării unor militari ucraineni, iar bugetul acestei misiuni a crescut astfel la 255 de milioane de euro, relatează AFP.
Aproximativ 34.000 de militari ucraineni au beneficiat de această misiune de formare, a salutat marţi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell la finalul unei reuniuni, la bruxelles, cu ministrul ucrainan de Externe Dmitro Kuleba.
UE a alocat Ucrainei până în prezent o susţinere militară în valoare de 27 de miliarde de euro.
Însă trebuie ”să facem mai mult şi mai repede”, a apreciat Josep Borrell.
Uniunea întâmpină numeroase dificultăţi în deblocarea unor noi finanţări destinate ajutării Ucrainei.
O anvelopă de 20 de miliarde de euro - pe o perioadă de patru ani - propusă de către Borrell este blocată de către unele ţări europene reticente să cheltuiască mai mult.
Altă anvelopă de 50 de miliarde de euro, în vederea unei consolidări a susţinerii europene a Ucrainei, este de asemenea blocată.
UPDATE 29 noiembrie, ora 09.00: Rusia atacă Ucraina cu 21 de drone şi trei rachete de croazieră (forţele aeriene ucrainene)
Rusia a lansat în timpul nopţii de marţi spre miercuri 21 de drone şi trei rachete de croazieră asupra Ucrainei, au anunţat miercuri forţele aeriene ucrainene, adăugând că toate dronele şi două rachete au fost distruse înainte de a-şi atinge obiectivele, informează DPA.
Dronele Shahed de fabricaţie iraniană s-au îndreptat către regiunea Hmelniţki, iar rachetele spre părţile de sud ale Ucrainei, au anunţat forţele aeriene pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Regiunea de vest a Ucrainei, Hmelniţki, găzduieşte o bază aeriană.
Deşi nu a fost distrusă, a treia rachetă "nu a atins" ţinta, au afirmat forţele aeriene, fără alte detalii.
Reuters nu a putut verifica independent informaţiile ucrainene. Nu au existat informaţii imediate despre pagube provocate de căderea resturilor.
Miercuri mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că o fregată a flotei sale de la Marea Neagră a lansat un atac cu patru rachete de croazieră asupra infrastructurii militare a Ucrainei, dar nu este clar când a avut loc atacul.
Ocazional, Ministerul Apărării rus publică informaţii cu întârziere, notează DPA.
Marina ucraineană a declarat că cele trei rachete de croazieră ale Rusiei au fost lansate din regiunea Herson, care se învecinează cu Marea Neagră, părţi din ea fiind sub controlul Rusiei de la începutul războiului început de Moscova în urmă cu 21 de luni.
UPDATE 29 noiembrie, ora 08.40: O furtună perfectă se conturează în legătură cu războiul din Ucraina: oriunde te uiți, tendințele negative converg
UPDATE 29 noiembrie, ora 08.10: Marele Plan al lui Vladimir Putin începe să producă efecte: principala armă a Kremlinului lovește în Europa
UPDATE 29 noiembrie, ora 05.45: Rușii trag din toate direcțiile: atac cu rachete Kalibr asupra Ucrainei, lansat din Marea Neagră / Care a fost ținta atacului
Rusia a atacat cu patru rachete Kalibr infrastructura militară a Ucrainei (TASS), informează Rador Radio România.
O fregată a flotei ruse la Marea Neagră a lansat un atac cu patru rachete de croazieră asupra infrastructurii militare ucrainene, a anunțat miercuri agenția rusă de ştiri TASS.
UPDATE 29 noiembrie, ora 04.45: NATO face anunțul care sperie Ucraina: 'Rusia va intensifica atacurile!'
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că ucrainenii trebuie să se pregătească pentru intensificarea atacurilor rusești asupra instalațiilor de infrastructură.
Secretarul general a făcut declarația în cadrul unei conferințe de presă la o reuniune a miniștrilor de externe ai țărilor Alianței de la Bruxelles. „Desigur, vom lua în considerare situația din Ucraina. Vedem lupte intense de-a lungul liniei frontului. Și vedem valuri de atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene și a facilităților de infrastructură.
UPDATE 29 noiembrie, ora 02.30: Ucraina își dezvoltă propriile sisteme cu rază lungă de acțiune - Anunțul făcut de Volodimir Zelenski
Volodimir Zelenski le-a spus marţi seara compatrioţilor că au fost reanalizate tacticile de apărare a ţării şi că a trasat sarcini clare celor responsabili, inclusiv pentru producţia autohtonă a unor arme cu rază lungă de acţiune, în condiţiile în care contraofensiva ucraineană din vară şi din toamnă nu a dat rezultatele scontate, iar în estul ţării atacurile Rusiei par să se fi intensificat odată cu apropierea iernii.
Zelenski a spus - în discursul video pe care îl transmite în fiecare seară - că a avut loc în cursul zilei „o şedinţă specială, lungă şi detaliată” a Consiliului Naţional de Securitate, iar primul subiect discutat a fost nevoia de fortificare şi de consolidare a liniilor de apărare ucrainene. „Trebuie să existe o activitate relevantă completă în comunităţi.
