Premium
Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu a declarat, sâmbătă la ceremonia de decernare a premiului „Timişoara pentru Valori Europene”, că „populismul şi minciuna devin tot mai atractive pentru unii cetăţeni dezamăgiţi şi pun în pericol valori importante precum dezbaterea, încrederea în instituţii şi unii în alţii”, iar „grupări corupte, cum vedem în Moldova, finanţate din bani murdari, din bani de la Kremlin, vor să răstoarne ordinea constituţională, să submineze statul şi democraţia”. Ea a mai vorbit despre extinderea UE şi despre necesitatea acestei reparaţii prin aderarea la Uniunea a Republicii Moldova şi Ucrainei.
„Mă bucur să mă aflu astăzi la Timişoara, la invitaţia domnului primar Dominic Fritz. Oraşul Dumneavoastră are o semnificaţie profundă în istoria modernă a Europei şi, prin spiritul său de deschidere şi prin lupta sa pentru libertate şi dreptate, reprezintă un simbol al valorilor europene. Sunt onorată să primesc premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, pe care îl consider nu atât o recunoaştere personală, cât mai ales o apreciere pentru modul în care cetăţenii Republicii Moldova îşi apără dreptul de a trăi în libertate, pace şi democraţie - un drept pentru care, de aproape doi ani, vecinii şi prietenii noştri din Ucraina fac nişte sacrificii pe care cu greu le putem descrie în cuvinte. Un premiu pentru valori europene este o oportunitate să discutăm despre pericolele asupra acestora şi despre cât de uşor le putem pierde”, a afirmat Maia Sandu, sâmbătă la Timişoara, la ceremonia în care primarul Dominic Fritz i-a înmânat premiul Timişoara pentru Valori Europene.
„Un război la hotarul nostru părea incredibil acum câţiva ani, dar iată că dreptul internaţional a fost încălcat, graniţele nu au contat, iar valorile europene, valorile umane au fost călcate în picioare”, a continuat ea.
„Populismul şi minciuna devin tot mai atractive pentru unii cetăţeni dezamăgiţi şi pun în pericol valori importante - dezbaterea, încrederea în instituţii şi unii în alţii. Grupări corupte, cum vedem în Moldova, finanţate din bani murdari, din bani de la Kremlin, vor să răstoarne ordinea constituţională, să submineze statul şi democraţia. Politicieni deghizaţi cu masca valorilor europene, dar gata, când va fi momentul, să vândă libertatea, interesul naţional şi să ducă Republica Moldova într-o zonă gri, a fărădelegii, corupţiei, unde Rusia poate să-şi impună cu uşurinţă interesele. Propaganda fără margini şi fără urmă de bun simţ care, din păcate, reuşeşte să slăbească coeziunea socială, solidaritatea între oameni şi naţiuni. Toate aceste lucruri sunt un pericol real şi foarte aproape şi nu vizează doar Republica Moldova”, a mai sus Sandu.
Ea a vorbit şi despre perioada alegerilor, la Chişinău, Bucureşti, Washington, alegeri de care depinde soarta lumii în următoarele decenii.
„În următoarea perioadă, jumătate din populaţia planetei va participa în alegeri - vor fi alegeri la Chişinău, la Bucureşti, la Washington, se va alege Parlamentul European. De aceste alegeri depinde soarta lumii pentru următoarele decenii şi nu cred că sunt cuvinte mari. Şi este cazul să ne întrebăm - şi politicienii, şi cetăţenii - în ce lume vrem să trăim? Teoria „politica nu mă afectează” este greşită, pentru că de oamenii pe care îi alegem depinde cum trăim noi şi cum vor trăi copiii noştri. Alegem conducători care mint doar pentru că spun ce vrem să auzim? Care ne promit soluţii uşoare pentru probleme complicate? Nu poţi construi nimic, cu atât mai mult un stat, prin minciună. Conducători care îi tratează pe cei din jur fără respect? Fără respect vor fi trataţi toţi membrii societăţii. Conducători care neagă ştiinţa? Ţările s-au dezvoltat anume datorită ştiinţei, nu a ignoranţei. Conducători care nu au curajul să ia decizii complicate? Cu paşi fricoşi o ţară nu devine puternică. Conducători care dezbină şi incită la ură? Doar o societate unită poate construi o ţară sigură şi prosperă”, a mai explicat Maia Sandu.
Aceasta şi-a mai exprimat speranţa că cetăţenii lumii vor alege curajul, bunul simţ, omenia, cinstea, adevărul şi libertatea.
„Vom avea multe alegeri în anul care vine, dar cel mai mult aceste alegeri vor fi anume despre valori. Şi sper foarte mult că cetăţenii lumii vor alege bunul simţ, curajul, omenia, cinstea, adevărul şi libertatea. Şi pacea. De multe ori în istorie, pentru ca binele să triumfe a fost nevoie de eroi. În perioada care urmează, va fi nevoie ca fiecare cetăţean să devină un erou. Când stai deoparte, răul se răspândeşte. Şi vedem azi cum răul riscă să acapareze tot mai mult din lumea liberă. Războiul de agresiune al Rusiei nu doar că a curmat - şi continuă să curme - vieţi şi destine, ci reprezintă o ameninţare reală, brutală şi imediată la adresa valorilor şi principiilor care au stat la baza construcţiei proiectului european. Sunt aceleaşi valori pentru care, în 1989, au murit, mai întâi la Timişoara, apoi la Bucureşti şi în alte oraşe ale României oameni care nu au mai suportat gândul de a trăi sub jugul apăsător al totalitarismului. Ne înclinăm în faţa acestor luptători pentru libertate, cărora le datorăm ceea ce astăzi pare de la sine înţeles: o Europă în care Cortina de Fier din trecut a fost înlocuită de o comunitate a solidarităţii, a unităţii în diversitate”, a mai declarat Sandu.
Preşedinta Republicii Moldova a mai precizat că „municipiul Timişoara reprezintă un excelent exemplu de diversitate trăită în spirit european şi democratic - un spirit care şi-a pus amprenta nu doar pe trecutul istoric al acestui oraş minunat, ci care îi conferă şi astăzi un farmec deosebit, pe care oaspeţii săi au avut ocazia să-l cunoască îndeosebi anul trecut, când Timişoara a strălucit în calitate de Capitală Europeană a Culturii”.
„Istoria Timişoarei, ca şi trecutul recent al Republicii Moldova, constituie lecţii importante despre valoarea libertăţii. Moldova a învăţat, prin experienţe dure pentru ţară, cum este să lupţi pentru libertate şi pentru dreptul de a-ţi decide soarta. În ultimii ani - dar mai ales în ultimele 22 de luni - Republica Moldova s-a aflat sub permanenta ameninţare a celor care nu vor să respecte alegerea noastră de a face parte din lumea liberă, din marea familie a democraţiilor europene. Chiar dacă nu s-a tras înspre Moldova cu arme sau cu rachete, suntem supuşi unui larg spectru de lovituri din cele mai perfide - violarea spaţiului aerian, tentative de a genera tensiuni sociale, atacuri cibernetice şi răspândirea de informaţii false, încercarea de a frauda, la scară largă, alegerile locale, în toamna lui 2023. Au încercat să răstoarne guvernarea şi ordinea constituţională prin metode violente. Nu au reuşit. Faptul că noi, ca societate, am rezistat - rezistăm - constituie dovada rezilienţei oamenilor din Republica Moldova, dar şi a ataşamentului faţă de obiectivul nostru strategic de a deveni stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene. Este opţiunea pe care zeci de mii de oameni au confirmat-o, prin prezenţa lor în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, acelaşi loc în care în 1989 mulţimea adunată cerea consacrarea limbii române ca limbă de stat. În fond, este o continuitate firească. Pentru că libertatea noastră va fi în siguranţă doar atunci când Republica Moldova va face parte din Uniunea Europeană”, a explicat Maia Sandu.
„Anul 2024 este anul democraţiei în întreaga lume”, a continuat ea.
„Iar democraţia nu este un cuvânt abstract, este principiul datorită căruia oamenii pot spune ce gândesc, îşi pot creşte copiii cum consideră corect, au oportunitatea de a-şi construi fericirea, au şansa de a obţine bunăstare. Regimurile autoritare nu pot oferi aceste lucruri. Şi de noi toţi depinde ce vom alege în 2024. Ştim foarte bine că drumul de la aspiraţie la realitate nu este unul uşor. Şi de aceea ne însufleţeşte gândul că ştim că avem alături de noi, pe această cale, prieteni şi parteneri de nădejde, care ne vor ajuta să trecem mai uşor peste orice obstacole. În acest sens, doresc să folosesc acest prilej pentru a sublinia - cu recunoştinţă şi înaltă apreciere - sprijinul pe care l-am primit din partea României, un sprijin necondiţionat, frăţesc, pentru care vom fi întotdeauna recunoscători. Când ne-a fost mai greu, am putut să ne bazăm pe ajutor la toate nivelurile - mă refer aici la Preşedintele României, la Guvern, la Parlament, la Casa Regală, la societatea civilă, dar şi la autorităţile publice locale, precum gazdele noastre de astăzi, din inima Banatului”a spus Sandu.
Aceasta a mai afirmat că se uită „cu admiraţie la modul în care România a valorificat apartenenţa la Uniunea Europeană - şi privim cu încredere spre viitor, când vom putea la rândul nostru să transpunem calitatea de stat membru în beneficii concrete, reale şi tangibile pentru toţi cetăţenii noştri, indiferent de etnie, de limba vorbită sau de convingerile politice”.
„Şi, desigur, visăm la un viitor când, aflându-ne împreună în Uniunea Europeană, podurile de peste Prut vor mai fi doar un reper geografic, fără a mai fi împrejmuite de o parte şi de alta de puncte de trecere a frontierei. Extinderea Uniunii Europene către Est - în 2004, 2007 şi 2013 - a reprezentat o reparaţie istorică la scară largă. La câteva decenii de la momentul când, în 1945, popoarele de la răsăritul continentului nostru au fost condamnate la o existenţă marcată de opresiune şi lipsuri, poarta libertăţii şi prosperităţii s-a deschis pentru 13 ţări, inclusiv pentru România. Chiar dacă, la scara istoriei, intervalul de timp ce a decurs de atunci nu este prea lung, se fac deja auzite voci ale unor oameni care par să fi uitat că democraţia, libertatea sau bunăstarea consolidate nu sunt un dat, ci rezultatul nemijlocit al apartenenţei la Uniunea Europeană, respectiv al procesului de aderare”, a explicat Sandu.
Eaa vorbit şi despre extinderea Uniunii Europene prin aderarea Republicii Moldova şi Ucrainei la UE.
„Este suficient să ne uităm la dificultăţile cu care ne confruntăm noi la Chişinău pentru a vedea cât de dificil este ca un stat din regiunea noastră să răzbată aflându-se în afara Uniunii Europene. De aceea, această reparaţie de care vorbeam nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spaţiului comunitar. Locul oamenilor care aleg libertatea este alături de statele şi popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri, sub umbra ameninţărilor permanente la adresa suveranităţii şi independenţei. Şi ştim cu toţii că în Republica Moldova aceste ameninţări - fie directe, fie prin intermediari trădători, oligarhi dispuşi să-şi vândă concetăţenii fără ruşine - nu vor conteni, ci dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem şi nu ne vom abate de la drumul nostru. În ultimii ani am reuşit să scăpăm de dependenţa de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi pieţe de desfacere, construim şi reparăm drumuri şi poduri care ne leagă de Uniunea Europeană. Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci îşi decide singură soarta şi păşeşte hotărât pe calea integrării europene. Iar acest fapt a fost recunoscut de statele membre ale Uniunii Europene, atunci când, în decembrie anul trecut, au decis că Republica Moldova - alături de Ucraina - merită să deschidă negocierile de aderare pentru ca apartenenţa noastră la comunitatea de valori europene să îşi găsească confirmarea istorică prin aderarea la UE”, a mai declarat Sandu.
Preşedinta Republicii Moldova a adăugat că primeste acest premiu ca „pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate - o luptă dreaptă, legitimă şi necesară pentru viitorul nostru şi al întregului continent!”
„Ce vedem aici, la Timişoara, ce vedem în oraşele europene, vrem şi pentru Republica Moldova. „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara” - se scanda acum 34 de ani pe aceste străzi. Nivelul de trai pe care îl văd în oraşul dumneavoastră, libertatea de gândire şi exprimare, valorile europene - să ajungă de neînvins şi aici, şi în Moldova”, a conchis Sandu.
